15 ianuarie: Ziua în care s-a născut Mihai Eminescu, geniul poeziei românești

STOP ABUZURILOR DIN JUSTIȚIE! Mesajul fostei sefe DIICOT Giorgiana Hosu, dupa achitarea post-mortem a politistului Dan Hosu: “Vreau sa se invete ceva din acesti 7 ani si oamenii sa invete sa gandeasca ei insisi. Sa nu se grabeasca nimeni sa arunce cu piatra”

Data de 15 ianuarie are, în cultura românescă, două semnificații importante. Este marcată ziua poetului Mihai Eminescu (născut pe 15 ianuarie 1850), iar din anul 2011, la această dată este sărbătorită și Ziua Culturii Naționale.

In atentia Politiei Prahova, OPC, ANAF! O firma din Brasov escrochează pensionari din Prahova, cu întâlniri la hoteluri, unde vând chinezării la suprapreț

Guvernul a aprobat cedarea pasajului de la Podul Înalt către Primăria Ploiești. Poate fi demarat proiectul de lărgire la patru benzi

Cine a fost Mihai Eminescu

Mihai Eminescu a fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.

A fost activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară – poezii, proză, dramaturgie – şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.

Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. Despre marele poet român, Tudor Arghezi a fost: „Fiind foarte român, Eminescu e universal”.

Ultima fotografie a lui Eminescu, adjudecată pentru suma de 6.000 euro

Ce reprezintă Ziua Culturii Naționale în alte țări europene

Proiectul de lege prin care 15 ianuarie a devenit și Ziua Culturii Naționale a fost adoptată în anul 2010. Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte.

În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.

Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări, relatează Agerpres.

Evenimente organizate pe 15 ianuarie 2023 în România

București: Muzeul Naţional de Istorie expune Cupa de la Montpellier

Muzeul Naţional de Istorie a României expune, în premieră, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, 15 ianuarie, un bun cultural aparte aflat în colecţiile sale – Cupa de la Montpellier, primul premiu internaţional acordat literaturii române pentru poezia „Cântecul gintei latine” a lui Vasile Alecsandri.

Exponatul va putea fi admirat până la finalul lunii ianuarie.

Creată în anul 1869, Societatea pentru studiul limbilor romanice a decis, cu prilejul adunării din anul 1875, organizarea unui concurs cu tema „Cântecul latinului”, la care să fie invitaţi să participe reprezentanţi ai tuturor limbilor şi dialectelor de origine latină, iar cea mai reuşită poezie să fie premiată cu o cupă.

București: Concert al Corului Filarmonicii „Mihai Eminescu

Corul Filarmonicii „George Enescu” sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale cu un concert sub conducerea dirijorului Iosif Ion Prunner în cadrul căruia va fi interpretată muzică românească semnată de compozitori de ieri şi de azi.

Spectacolul, care va avea loc pe 15 ianuarie, pe scena Ateneului Român, de la ora 11,00, este conceput în formatul de popularizare a muzicii clasice lansat în această stagiune intitulat „Muzica pe înţelesul tuturor”, potrivit unui comunicat transmis Agerpres.

Pianistul Andrei Licareţ va asigura acompaniamentul corului, iar muzicologul Mihai Cojocaru va introduce piesele interpretate.

Programul va conţine „Patru madrigale pe versuri de Mihai Eminescu” – Paul Constantinescu, „Haz de necaz” – Gheorghe Cucu, „Omul zici c-a născocit” – Alexandru Velehorschim, „Cântecul oltencelor din oratoriul ‘Tudor Vladimirescu'” – Gheorghe Dumitrescu, „Cântec de iarnă” şi „Cântec Satiric” – Constantin Râpă, „Suită românească” – Cornelia Tăutu, cor din opera „O scrisoare pierdută” – Dan Dediu, cor de bărbaţi din opera „Oedipe” – George Enescu şi „Te Deum” – Sabin Păutza.