„Aoleu, nu pot să cred așa ceva!” Atacuri masive la granița României. Porturile Izmail și Reni, sub asediul dronelor rusești

„Aoleu, nu pot să cred așa ceva!” Atacuri masive la granița României. Porturile Izmail și Reni, sub asediul dronelor rusești

Suntem în ziua 561 a războiului pe scară largă declanșat de Rusia în Ucraina. A fost o altă noapte cu atacuri rusești masive la granița României. Un roi de drone a avut două ținte principale: porturile Izmail și Reni. Guvernatorul regiunii, Oleg Kiper, spune că au fost trei ore de explozii, în urma cărora infrastructura portuară de la Izmail a fost avariată, potrivit The Guardian. Ucrainenii au atacat din nou cu drone mai multe zone din Rusia. Ministerul rus al Apărării a anunțat că trei dispozitive au fost doborâte în cursul nopții. 

Virgiliu Nanu şi-a exprimat sprijinul total pentru persoanele cu dizabilități în Prahova

LiveText-ul care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Virgiliu Nanu, noul preşedinte al CJ Prahova, îi răspunde lui Mihai Polițeanu: „Sunt deschis la dialog şi colaborare. Interesele ploieştenilor sunt pe primul loc”

Zelenski spune că în luna septembrie urmează un anunţ despre noi arme pentru Ucraina

ACTUALIZARE 23:40 Preşedintele Volodimir Zelenski le-a vorbit ucrainenilor joi seara despre noul ministru al apărării pe care l-a numit în funcţie, Rustem Umerov, despre care a spus că poate „reporni” activitatea Ministerului Apărării, în condiţiile în care Ucraina are nevoie de „rezultate” în acest moment.

Mai suntem sănătoşi la cap? Primărița PNL Ioana Neagu (Valea Călugărească), gest incalificabil! Fericită că a pus mâna pe ciolan, acum îşi bate joc de Biserică şi obiceiurile sfinte

„Rezultatele sunt ceea ce Ucraina are nevoie de la toată lumea în acest moment, la toate nivelurile, de la toţi cei care luptă pentru Ucraina, care lucrează pentru Ucraina, care ne sprijină în lume”, a spus Volodimir Zelenski în discursul video nocturn.

Noul ministru al Apărării al Ucrainei, Rustem Umerov, este un om puternic, sistematic şi cunoaşte bine sectorul apărării, a spus Zelenski.

„Încă din primele zile ale războiului de amploare, el a fost implicat în negocierile privind armele pentru Ucraina, negocieri foarte sensibile, dar eficiente. De asemenea, este implicat în negocieri pentru eliberarea oamenilor noştri din captivitatea rusă. Rustem are, de asemenea, rezultate importante pentru Ucraina în această privinţă. El poate reporni activitatea Ministerului Apărării. Este exact de ceea ce avem nevoie acum”, a arătat Zelenski.

El a ţinut să-i felicite şi pe ofiţerii de informaţii, pe care i-a numit „eroi”, de Ziua Serviciului de Informaţii Militare al Ucrainei.

„Cu toţii înţelegem cât de tari sunt ofiţerii noştri de informaţii – curaj adevărat, rezultate puternice”, a spus Zelenski despre spionajul condus de generalul Kirilo Budanov.

În ceea ce priveşte negocierile internaţionale, Zelenski a anunţat că a vorbit în cursul zilei cu prim-ministrul Regatului Unit, Rishi Sunak, care în weekend va participa la summitul G20 din India, dar şi cu prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu.

„Bineînţeles, subiectul principal este securitatea. Am avut mai multe întâlniri importante privind activitatea noastră internaţională. În luna septembrie a acestui an, trebuie să obţinem câteva rezultate foarte specifice în activitatea noastră cu partenerii noştri. Este vorba despre noi arme pentru Ucraina – pregătim ştirile – şi despre eforturile noastre diplomatice de a uni şi mai multe ţări pentru a restabili pacea pe întreg teritoriul nostru. Pregătim mai multă presiune globală asupra Rusiei”, a spus liderul de la Kiev, fără a da detalii specifice. 

Elon Musk a închis rețeaua Starlink de teamă că un atac ucrainean în Crimeea ar fi dus la represalii nucleare ruseşti

ACTUALIZARE 20:50 Elon Musk le-a ordonat anul trecut inginerilor săi să închidă reţeaua de sateliţi de comunicaţii Starlink care acţiona în apropierea coastelor peninsulei Crimeea pentru a zădărnici un atac insidios ucrainean asupra flotei ruse de la Marea Neagră, potrivit cărţii autobiografice a lui Musk semnată de scriitorul Walter Isaacson, relatează joi CNN.

Decizia lui Musk, care i-a făcut atunci pe oficialii ucraineni să se roage de el să repună sateliţii în funcţiune, a fost motivată de o puternică teamă că Rusia ar fi răspuns cu arme nucleare unui atac ucrainean asupra Crimeei, teamă rezultată în urma discuţiilor lui Musk cu înalţi oficiali ruşi.

În biografia excentricului miliardar, intitulată „Elon Musk”, Walter Isaacson, autor de asemenea al biografiilor lui Steve Jobs şi Albert Einstein, prezintă noi informaţii despre Musk şi modul în care spaima sa faţă de extinderea războiului l-a determinat să respingă cererile ucrainenilor de a le permite folosirea reţelei Starlink pentru a-i ataca pe ruşi.

Rusia a dublat numărul angajaților ambasadei din Coreea de Nord

ACTUALIZARE 20:45 Douăzeci de noi angajaţi au sosit la Ambasada rusă din Phenian în cadrul unei rotaţii a personalului, a anunţat joi misiunea diplomatică rusă din Coreea de Nord. Această mişcare, prima după restricţiile din pandemie, când Coreea de Nord şi-a închis complet graniţele, vine în contextul în care SUA au informaţii că liderul nord-coreean Kim Jong Un s-ar putea întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin în Rusia pentru a discuta despre o afacere cu arme, relatează CNN.„La 7 septembrie, pe Aeroportul Internaţional Sunan din Phenian, pentru prima dată după 2019, am urat bun venit noilor noştri colegi – 20 de diplomaţi şi personal tehnic care au sosit la ambasadă în cadrul unei înnoiri a personalului”, a precizat misiunea diplomatică într-un comunicat.

Aceasta precizează că pe parcursul anului trecut, 18 persoane au fost în serviciul ambasadei.

„A fost foarte greu pentru noi, dar am rezistat! Cu bucuria de a primi noi întăriri, spunem: Bine aţi venit la Phenian! Mai avem mult de lucru, ţara ne stabileşte noi sarcini”, afirmă misiunea diplomatică rusă într-un comunicat citat de Interfax.

Oficial ucrainean: Rusia nu mai are trupe la faţa locului pentru a lansa o ofensivă terestră din Belarus

ACTUALIZARE 19:30 Un oficial ucrainean afirmă că Rusia nu mai are trupe în Belarus pentru a putea lansa o ofensivă terestră din această ţară către Ucraina, aşa cum a făcut când a declanşat invazia din 24 februarie 2022, relatează CNN.

Rusia şi-a mutat majoritatea unităţilor care se antrenează în Belarus în alte zone şi nu mai dispune de suficiente forţe terestre pentru a lansa o ofensivă de pe teritoriul aliatului său, a arătat oficialul ucrainean.

„Rusia nu are un grup de atac necesar pe teritoriul Belarusului care să fie pregătit şi capabil să invadeze teritoriul Ucrainei”, a declarat, joi, Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră din Ucraina, în timpul unui briefing susţinut la Kiev.

„În acest moment, Rusia a retras aproape toate unităţile sale care au fost antrenate şi şi-au finalizat rotaţia. Cu toate acestea, nicio unitate nouă nu a fost desfăşurată acolo”, a spus Demcenko.

Unii analişti independenţi au afirmat că Rusia a mutat unităţile din Belarus pe frontul din nord-estul Ucrainei, între oraşul asediat Kupiansk şi oraşul învecinat Kreminna.

Belarusul este unul dintre cei mai fermi aliaţi ai Rusiei. Minskul a ajutat Rusia să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, permiţând trupelor Kremlinului să intre în ţară pe la frontiera ucraineano-belarusă, care se întinde pe de kilometri, la nord de Kiev.

Demcenko a mai declarat că Rusia bombardează în mod regulat regiunile ucrainene Cernihov, Sumî şi Harkov, care se află la est de Belarus, de-a lungul graniţei de nord a Ucrainei cu Rusia. În aceste zone, „inamicul încearcă, de asemenea, să folosească grupuri de sabotaj şi de recunoaştere pentru a încerca să pătrundă pe teritoriul Ucrainei”.

„Cele mai multe dintre aceste încercări sunt înregistrate în regiunea Sumî”, a mai declarat oficialul serviciului de frontieră. 

Ucraina a anunţat recent măsuri de fortificare a frontierei sale nordice, precum şi interzicerea anumitor activităţi în apropierea graniţei.

Ucraina spune că a început să exporte cereale prin porturile din Croaţia

ACTUALIZARE 17:55 Ucraina a început să exporte cereale prin porturile maritime croate, cu scopul de a-şi lărgi rutele de export, în condiţiile în care porturile sale de la Marea Neagră sunt blocate, a declarat joi un oficial ucrainean de rang înalt citat de Reuters.

Principala rută de export de cereale a Ucrainei era, de obicei, prin porturile de la Marea Neagră, dar Kievul caută alternative de la invazia Rusiei de anul trecut şi decizia Moscovei din iulie de a se retrage din acordul ce permite transportul în siguranţă pe Marea Neagră.

Ministrul de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat, în timpul unei vizite la Zagreb, la sfârşitul lunii iulie, că Ucraina şi Croaţia au convenit asupra posibilităţii de a folosi porturile croate de la Dunăre şi de la Marea Adriatică pentru exportul de cereale ucrainene.

„Cerealele ucrainene au fost deja exportate prin porturile croate. Suntem recunoscători pentru această posibilitate. Deşi este o rută comercială de nişă, aceasta este deja populară. Suntem pregătiţi să o dezvoltăm prin extinderea capacităţilor coridorului de transport. Credem că această rută logistică va juca un rol important în comerţul bilateral dintre ţările noastre chiar şi după război”, a declarat prim-vicepremierul Iulia Svîrîdenko. 

Svîrîdenko nu a precizat cât de mult grâu ucrainean a fost deja expediat prin porturile croate.

De când Rusia a renunţat la acordul mediat de ONU care garanta exporturile sigure de cereale ucrainene pe Marea Neagră, Kievul a folosit din ce în ce mai mult porturile sale de pe Dunăre pentru a exporta cereale. Cu toate acestea, Rusia atacă aproape zilnic în ultimul timp infrastructura portuară ucraineană de pe Dunăre.

Unele exporturi sunt, de asemenea, trimise pe calea ferată, dar brokerii ucraineni au declarat că livrările pe calea ferată către porturile europene sunt mult mai scumpe decât exporturile directe prin porturile ucrainene.

Sindicatul ucrainean al comercianţilor, UGA, a declarat în această săptămână că recolta combinată de cereale şi seminţe oleaginoase din 2023 ar putea ajunge la 80,5 milioane de tone, iar acest lucru înseamnă că 49 de milioane de tone ar putea fi exportate în sezonul iulie-iunie 2023/24.

Ministerul Agriculturii de la Kiev a declarat luna aceasta că exporturile ucrainene totalizau 4,5 milioane de tone la 1 septembrie.

Vladimir Putin nu va participa la summitul G20 nici prin videoconferință

ACTUALIZARE 17:40 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu va interveni la summitul G20 nici măcar prin videoconferinţă, a anunţat joi Kremlinul. Dmitri Peskov a adăugat că „orice activitate în cadrul reuniunii va fi făcută de ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov”, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Nu, nu este prevăzut”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat de jurnalişti asupra unui eventual discurs al Vladimir Putin retransmis de la distanţă.

„Orice activitate în cadrul summitului G20 va fi făcută de ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Peskov spune că Rusia vrea să-și dezvolte relațiile cu Coreea de Nord, „indiferent de ce cred alte țări”

ACTUALIZARE 17:35 Rusia intenționează să-și dezvolte relațiile cu Coreea de Nord, indiferent de opinia altor țări, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a refuzat să spună dacă Kim Jong Un va merge în Rusia pentru a se întâlni cu Vladimir Putin, potrivit TASS.

„Avem propriile noastre relații cu Phenianul. Apreciem aceste relații, deoarece Coreea de Nord este vecinul nostru și, desigur, vom continua să dezvoltăm relații cu ei, indiferent de opinia altor țări”, a spus el.

Peskov a comentat o acuzație recentă a consilierului pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, cu privire la planurile Coreei de Nord de a furniza arme Rusiei.

Peskov a refuzat din nou să spună dacă Kim Jong Un va merge în Rusia.

Noi imagini după atacul cu drone rusești din portul Izmail

ACTUALIZARE 13:56 Parchetul General al Ucrainei a publicat imagini de la locul unde au căzut dronele-kamikaze ale rușilor, care au atacat porturile ucrainene noaptea trecută.

Într-un din ele, din portul izmail, se vede un crater destul de mare încât să încapă un om în picioare. În aștele, se văd rămășițe ale dronelor care au explodat, purtând inscripția dronelor rusești Gheran-2, care de faptsunt drone de producție iraniană Shahed-136, rebotezate pentru ca Iranul să poată ocoli sancțiunile internaționale.

Stoltenberg: Ucraina câştigă teren în contraofensivă

ACTUALIZARE 13:21 Ucraina face progrese în contraofensiva declanşată în iunie pentru a recupera teritoriul cucerit de Rusia, chiar dacă acestea sunt lente din cauza fortificaţiilor şi câmpurilor de mine ruseşti, a afirmat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în Parlamentul European, transmite Reuters.

„Ucrainenii câştigă treptat Au reuşit să străpungă liniile defensive ale forţelor ruse şi înaintează”, a declarat Stoltenberg în Comisia pentru Afaceri Externe a PE.

De la lansarea ofensivei, Kievul a avut dificultăţi în a străpunge liniile defensive ruse şi s-a confruntat cu tot mai multe critici în media din Occident că şi-a concentrat forţele în locurile greşite.

Potrivit lui Stoltenberg, era de aşteptat că actuala contraofensivă va înainta lent.

„Nimeni nu a spus că va fi uşor. Cu greu am văzut în istorie mai multe mine pe câmpul de luptă decât vedem astăzi în Ucraina. Prin urmare, era evident că urma să fie extrem de dificil”, a spus el.

Ucrainenii „fac progrese. Poate nu atât de mult pe cât speram noi, dar câştigă teren în mod gradual. Circa o sută de metri pe zi, ceea ce înseamnă că, atunci când ucrainenii câştigă teren, ruşii pierd teren”, a arătat Stoltenberg.

Lăudând forţele ucrainene pentru realizările de pe câmpul de luptă, secretarul general al NATO a adăugat: „Punctul de plecare este că armata rusă era a doua cea mai puternică din lume. Iar acum, armata rusă este a doua cea mai puternică din Ucraina. Este foarte impresionant din partea ucrainenilor”.

Rușii anunță că au doborât drone ucrainene lângă Moscova, la Rostov și Briansk

ACTUALIZARE 11:30 Ministerul rus al Apărării a anunţat, joi, că apărarea antiaeriană a doborât în cursul nopţii trei drone – două deasupra regiunii Rostov, în sud-vestul ţării, şi una lângă Moscova, în districtul Ramenski, informează AFP, potrivit Agerpres.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a scris pe canalul său Telegram că nu au existat pagube sau victime.

Potrivit agenţiei TASS, preluată de Reuters, trei clădiri au suferit avarii la Rostov-pe-Don, iar o persoană, care a refuzat ulterior spitalizarea, a fost rănită când una din drone s-a prăbuşit în centrul localităţii. Cea de-a doua dronă a căzut în afara oraşului.

La Briansk (vest), resturile uneia din cele două drone distruse au spart ferestrele unei clădiri a gării şi au avariat maşini parcate în apropiere, a transmis Interfax. Guvernatorul Aleksandr Bogomaz a anunţat că nu există victime.

De asemenea, câteva drone au lovit o clădire rezidenţială în Enerhodar, oraş din teritoriul regiunii ucrainene Zaporojie controlat de Rusia, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, transmite Reuters, citându-l pe guvernatorul numit de Moscova, Evghenii Baliţki, potrivit căruia nicio persoană nu a fost rănită.

Reacțiile românilor care au filmat atacul cu drone asupra portului Izmail: „Gata, cade! Ia uite, direct pe siloz”

ACTUALIZARE 10:07 Pe rețelele sociale au început să apară înregistrări video ale atacurilor cu drone kamikaze rusești asupra portului ucrainean Izmail, filmate de localnicii aflați pe malul românesc al Dunării.

Imaginile arată cel puțin trei astfel de drone care scapă neatinse de tirul apărării antiaeriene și care lovesc instalațiile portuare.

„Ia uite, direct în siloz!”, este reacția unui localnic român care filmează atacul. La scurt timp are loc o explozie puternică. „Bă, ce suflu, m-a mișcat”, se aude un alt localnic

Imagini cu antiaeriana ucraineană care trage într-o dronă kamikaze rusească

ACTUALIZARE 09:25 Poliția de frontieră ucraineană a publicat joi dimineața imagini ale antiaerienei ucrainene care trage, cu ajutorul unui reflector, asupra unei drone kamikaze rusești, într-o regiune neprecizată din Ucraina. 

Conform autorităților ucrainene, rușii au atacat cu drone kamikaze Shahed, de producție iraniană, regiunile Odesa și Sumî. 25 dintre 33 de astfel de drone au fost doborâte.

Noi atacuri rusești la granița României

ACTUALIZARE 08:05 Infrastructura portuară a fost avariată în timpul unui atac cu drone ruseşti de trei ore asupra portului dunărean Izmail, a declarat guvernatorul regional într-o postare pe Telegram, scrie The Guardian.

Oleg Kiper a declarat că atacul a fost al patrulea asupra portului, situat în sudul regiunii Odesa, în cinci zile. El a precizat că infrastructura civilă şi portuară, un siloz de cereale şi o clădire administrativă au fost avariate, în timp ce un şofer de camion a fost rănit uşor la picior.

Rusia şi-a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene din iulie, când s-a retras dintr-un acord care permitea Kievului să îşi exporte cerealele prin porturile sale din Marea Neagră.

„Ne fac praf. Să ne folosim degetele pe post de baionetă?”. Rușii de pe frontul din Ucraina își sună nevestele și plâng la telefon

ACTUALIZARE 08:00 Serviciile de informații ucrainene au interceptat 17 convorbiri telefonice de la începutul lunii iulie ale soldaților ruși care luptă în Ucraina. Fragmente ale acestor apeluri telefonice demonstrează că rușii de plâng de pierderile mari și de echipamentele aproape inexistente, scrie Reuters. „Fără muniție, Să ne folosim degetele pe post de baionetă?”, s-a plâns un rus soției.

La două luni de la începerea contraofensivei ucrainene, Andrei, un soldat rus aflat pe front, și-a sunat soția în 12 iulie ca să îi spună că unitatea lui suferă pierderi grele. Erau atât de prost echipați, a spus el, încât se simțeau ca forțele sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial.

„Ne fac Fără muniție, Să ne folosim degetele pe post de baionetă?”, a spus Andrei.

Conversația este un fragment din cele 17 apeluri telefonice efectuate de soldații ruși care luptă în sudul și estul Ucrainei și care au fost interceptate în primele două săptămâni din iulie de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Interceptările, puse la dispoziția Reuters de o sursă de informații ucraineană, oferă o imagine rară – deși evident parțială – asupra situației în care se aflau unii soldați ruși în timpul contraofensivei ucrainene.

Citește continuarea AICI

Zelenski: La Summitul celor Trei Mări de la Bucureşti am cerut tuturor partenerilor şi vecinilor noştri să continue să protejeze unitatea Europei

ACTUALIZARE 07:50 Preşedintele Volodimir Zelenski le-a spus ucrainenilor, în discursul video de miercuri seara, că a fost zi dificilă, din cauza atacului rusesc de la Kostiantinivka, în care au căzut victime zeci de civili, dar totodată a fost şi o zi plină de evenimente în plan diplomatic, menţionând între altele summitul celor Trei Mări găzduit de România, despre care a spus că reuneşte „o regiune mare, care este una dintre sursele puterii europene”.

Zelenski a transmis condoleanţe familiilor celor care au murit în atacul din piaţa centrală de la Kostiantinivka şi a spus că este recunoscător tuturor celor din lume care au condamnat „această din urmă manifestare a răului rusesc” şi care sprijină Ucraina şi poporul ucrainean.

„Este foarte important că răspunsul la teroarea rusă a fost exclusiv o solidaritate şi mai mare a lumii. Fiecare manifestare a unei astfel de solidarităţi ajută cu adevărat la salvarea de vieţi”, a menţionat Zelenski, potrivit  

„Astăzi, m-am adresat liderilor care participă la Summitul celor Trei Mări, o regiune mare care este una dintre sursele puterii europene. Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică sunt toate ţări din partea noastră de Europă. Reuniunea la nivel înalt a avut loc în România, iar eu am făcut apel la toţi partenerii şi vecinii noştri să continue să protejeze unitatea Europei”, a spus liderul ucrainean.

El a vorbit apoi despre evenimentele internaţionale importante găzduite de Kiev şi a menţionat vizita prim-ministrului danez Mette Frederiksen şi a secretarului de stat american Antony Blinken.

De asemenea, la Kiev s-a desfăşurat un summit al soţiilor şi soţilor de preşedinţi din ţările partenere, tema fiind un subiect „extrem de important şi sensibil, şi anume, cum trecem prin acest război, cum supravieţuiesc inimile şi sufletele noastre războiului. Cum să depăşim durerea războiului. Sănătatea mintală, rezilienţa mentală a oamenilor este ceva la care trebuie să se lucreze, la fel ca la orice altă manifestare a rezilienţei noastre”, a spus Zelenski.

El a mai anunţat că a semnat miercuri noi acorduri de apărare, precum şi politice şi umanitare, dar nu a dat detalii. „De asemenea, pregătim o nouă comunicare internaţională pentru ca această săptămână să fie şi mai activă în ceea ce priveşte activitatea noastră de politică externă. Vrem ca soldaţii şi poporul nostru să se simtă mai puternici”, a spus Zelenski. „Le mulţumesc tuturor celor care ne ajută şi ne vor ajuta! Le mulţumesc tuturor celor a căror forţă este ucraineană!”, a încheiat preşedintele.

Ai o informație care poate deveni ştire?
Scrie-ne pe WhatsApp sau Telegram: 0726.080.191