Breaking: ICCJ a anulat sesizarea facuta de CA Brasov la CJUE

Breaking: ICCJ a anulat sesizarea facuta de CA Brasov la CJUE

Decizie spectaculoasa la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Instanta suprema a desfiintat sesizarea pe care Curtea de Apel Brasov a formulat-o la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) privind aplicarea deciziilor CCR referitioare la prescriptie. O sesizare prin care practic anumiti judecatori de la Curtea de Apel Brasov fortau ocolirea legii si a Constitutiei Romaniei, pentru a nu pune in aplicare niste decizii obligatorii ale CCR.

O nouă plângere pe numele „paraditorilor” Onea şi Răileanu! Inspecția Judiciară cerceteaza modul în care i-a fost fabricat dosarul Anei Maria Pătru

Anularea sezizarii formulate la CJUE de CA Brasov a fost decisa marti seara, 28 februarie 2023, de judecatorii ICCJ Maricela Cobzariu, Luminita Cristiu-Ninu (foto) si Valentin Gheorghe Chitidean. Iar anularea sesizarii la CJUE a fost obtinuta de avocatii Mihai Carapcea, Vladimir Ciolacu si Adrian Toni Neacsu.

Surse PhOnline.ro/ PSD şi PNL anunță azi comasarea alegerilor şi liste comune la europarlamentare şi locale

Concret, Inalta Curte a admis cererea de stramutare a dosarului aflat pe rolul Curtii de Apel Brasov in care DNA a trimis in judecata o serie de inculpati, printre care si fostul presedinte al Consiliului Judetean Brasov, Aristotel Cancescu. Dosarul a fost trimis de ICCJ de la Curtea de Apel Brasov la Curtea de Apel Ploiesti, instanta suprema dispunand si anularea actelor indeplinite in cauza pana la data de 6 decembrie 2022. Or, sesizarea CJUE fusese formulata de Curtea de Apel Brasov in 23 februarie 2023, deci anterior datei pana la care ICCJ a hotarat mentinerea actelor intocmite in dosar.

Sondaj CURS/ Românii vor comasarea alegerilor. PSD conduce detaşat. PNL coboară la egalitate cu AUR

Pe de alta parte, trebuie spus ca sesizarea CJUE formultata de Curtea de Apel Brasov nu este singurul demers de acest gen. De altfel chiar aceeasi instanta a sezizat CJUE intr-un alt dosar al lui Aristotel Cancescu luni, 27 februarie 2023, cu o zi inainte ca ICCJ sa anuleze prima sesizare. Totusi, faptul ca Inalta Curte nu a mentinut nici macar sesizarea CJUE in momentul in care a dispus stramutarea si anularea actelor intocmite in cauza reprezinta un semnal important, credem noi, despre cat de justificata si serioasa este o sesizare la Curtea de Justitie a Uniunii Europene in problema prescriptiei.

Prezentam minuta ICCJ privind anularea sesizarii CJUE si stramutarea dosarului lui Aristotel Cancescu (dosar 357/1/2023(:

“Admite cererea formulata de petentul Cancescu Aristotel Adrian in dosarul nr. 1866/62/2018 al Curtii de Apel Brasov. Stramuta judecarea cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr. 1866/62/2018 al Curtii de Apel Brasov la Curtea de Apel Ploiesti, instanta careia i se va trimite dosarul. Mentine actele indeplinite in cauza pana la data de 06.12.2022, inclusiv. Onorariul partial cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, in suma de 85 lei, ramane in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 28 februarie 2023”.

 

 

 

Iata minuta incheierii Curtii de Apel Brasov din 10 februarie 2023 prin care s-a dispus sesizarea CJUE:

 

 

 

“Solutia pe scurt: I. In baza art. 267 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE), admite cererea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov si dispune sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cu urmatoarele intrebari preliminare:

 

1. Articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE si articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE si cu articolul 2 alineatul (1) din Conventia PIF si cu articolul 2 si articolul 12 din Directiva PIF, precum si cu Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii, cu referire la principiul consacrarii unor sanctiuni efective si disuasive in cazuri de frauda grava aducand atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finala din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate in sensul ca se opun unei situatii juridice precum cea incidenta in litigiul principal, in care acuzatii solicita aplicarea principiului legii penale mai favorabile in situatia in care o decizie a instantei constitutionale nationale a declarat neconstitutional un text de lege privind intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale (decizia din anul 2022), invocand pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea in acord a textului legal cu o alta decizie a aceleiasi instante constitutionale, pronuntate in urma cu patru ani fata de cea din urma decizie (decizia din anul 2018) – timp in care jurisprudenta instantelor de drept comun formata in aplicarea celei dintai decizii se stabilise deja in sensul subzistentei textului respectiv, in forma inteleasa ca urmare a celei dintai decizii ale instantei constitutionale – cu consecinta practica a reducerii la jumatate a termenului de prescriptie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare anterior celei dintai decizii a instantei constitutionale si a incetarii pe cale de consecinta a procesului penal fata de acuzatii in cauza?

2. Articolul 2 din TUE privind valorile statului de drept si respectarea drepturilor omului intr-o societate caracterizata prin justittie si articolul 4 parag. 3 din TUE privind principiului cooperarii loiale dintre Uniune si statele membre, cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei sub aspectul angajamentului de asigurare a caracterului eficient al sistemului judiciar roman, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finala din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacrand principiul legii penale mai favorabile, trebuie interpretate, cu privire la sistemul judiciar intern in ansamblul sau, in sensul ca se opun unei situatii juridice precum cea incidenta in litigiul principal, in care acuzatii solicita aplicarea principiului legii penale mai favorabile, in situatia in care, o decizie a instantei constitutionale nationale a declarat neconstitutional un text de lege privind intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale (decizia din anul 2022), invocand pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea in acord a textului legal cu o alta decizie a aceleiasi instante constitutionale, pronuntate in urma cu patru ani fata de cea din urma decizie (decizia din anul 2018) – timp in care jurisprudenta instantelor de drept comun formata in aplicarea celei dintai decizii se stabilise deja in sensul subzistentei textului respectiv, in forma inteleasa ca urmare a celei dintai decizii ale instantei constitutionale – cu consecinta practica a reducerii la jumatate a termenului de prescriptie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare anterior celei dintai decizii a instantei constitutionale si a incetarii pe cale de consecinta a procesului penal fata de acuzatii in cauza?

 

3. In caz afirmativ si numai daca nu se poate da o interpretare conforma cu dreptul Uniunii Europene, principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari sau unei practici nationale potrivit careia instantele nationale de drept comun sunt tinute de deciziile curtii constitutionale nationale si de deciziile obligatorii ale instantei supreme nationale si nu pot, din acest motiv si cu riscul savarsirii unei abateri disciplinare, sa lase neaplicata din oficiu jurisprudenta rezultata din deciziile mentionate, chiar daca ele considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca aceasta jurisprudenta este contrara, in principal, cu articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE si articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finala din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum in situatia din litigiul principal? In baza art. 3 alin. 2 si 5 din Legea nr. 340/2009 privind formularea de catre Romania a unei declaratii in baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana, dispune suspendarea judecatii cauzei. Cu recurs la instanta superioara doar in ceea ce priveste solutia de suspendarea a cauzei, in termen de 72 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa. Definitiva in ceea ce priveste solutia privind cererea de sesizara a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

II. In baza art. 100 alin. 4 lit. b) C.proc.pen., respinge cererea in probatiune formulata la data de 30.01.2023 de catre inculpatii apelanti Cornea Florin Gabriel si Cornea Gheorghe Claudiu, prin aparator ales, ca nefiind utila cauzei. In baza art. 156 alin. 1 C.pen., constata suspendat cursul termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiunile sesizate in cauza. Pronuntata astazi, data de 10.02.2023, prin punerea acesteia la dispozitia partilor si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei. Document: incheiere – Suspendare 10.02.2023”.

Sursa: www.luju.ro

Ai informatii despre un consumator/dealer de droguri? Trimite-ne detaliile si vom transmite sesizarea organelor abilitate! Asiguram anonimatul tuturor cititorilor nostri! Click aici!

    Ai o informație care poate deveni ştire?
    Scrie-ne pe WhatsApp sau Telegram: 0726.080.191