„Surprize, surprize!”, emisiunea care a rămas și acum în amintirea românilor a înregistrat audiențe record la acea vreme, mai ales datorită prezentatoarei Andreea Marin. O asemenea muncă presupunea nu doar o echipă desăvârșită, ci și un buget substanțial pus la dispoziție de TVR.
Andreea Marin, denumită și „zâna surprizelor” a stat la cârma emisiunii vreme de nouă ani de zile. În toamna anului 2002, show-ul de la TVR a ajuns lider de audiență la nivel național (41,1%). Săptămânal, la adresa redacției soseau în jur de de scrisori, fiecare caz în parte necesitând o documentație atentă.
Cum era documentat fiecare caz în parte
Multe ore de muncă și răbdare erau necesare pentru ca echipa de profesioniști să cerceteze fiecare caz. Redactorii prezentau documentația care cuprindea aproximativ 10 pagini, în cadrul unei ședințe în care era dezbătută în totalitate viața persoanei în cauză și se stabilea astfel dacă o astfel de poveste poate fi spusă.
În momentul în care soseau scrisorile din partea publicului, selecția era făcută pe baza a trei coduri pe care le foloseau:
*COT = povești cotidiene
*REN = povești care cuprind reîntâlniri între rudele de gradul I și II sau poveștile de dragoste ale partenerilor aflați la distanță
*FAN = fanii care doreau să își întâlnească idolii, în emisiune
Emisiunea „Surprize, surprize!” suporta toate costurile
Redactorii contactau persoanele care voiau să facă surprize persoanelor dragi. Dacă erau de acord să devină „surprize” pentru „surprinși”, ei erau aduși în București cu câteva zile înainte de emisiune. Dacă nu locuiau în Capitală, costurile erau suportate de către „Surprize, surprize”.
De asemenea, redactorii păstrau legătura cu „surprizele” din Canada, Statele Unite ale Americii, prin telefon. Din cauza diferenței de fus orar, aceștia apelau la ore târzii pentru România, ajungând astfel ca emisiunea să suporte costuri ale facturilor telefonice care ajungeau la de dolari pe lună, după cum relatează Adevă