Ce înseamnă, de fapt, expresia „a tăia frunze la câini”. Mulți români o folosesc, dar puțini îi înțeleg sensul

Limba română a fost dintotdeauna un izvor nesecat de expresii, zicători populare și proverbe. Multe dintre ele sunt de-a dreptul greu de înțeles, altele amuzante, dar cu toate acestea oamenii continuă să le folosească. Ce înseamnă și de unde provine expresia „a tăia frunze la câini”?

“Eroul” Recorder Laurențiu Beșu nu avea vechimea necesară să intre în magistratură, arată documentele. Cu toate acestea, fostul polițist judiciar, ofițer DIPI, după scandalul Rezist, a abandonat roba de judecător și s-a făcut procuror

Majoritatea expresiilor românești vechi, care își au originea în obiceiurile populare străvechi, continuă să fie utilizate la scară largă și în zilele noastre. 

Scandal la Păulești/ Taxele majorate de primarul Sandu Tudor, contestate în instanță de consilierul Petru Iordache (AUR)

Ce înseamnă expresia „a tăia frunze la câini”

Cu toate că puțini sunt cei care cunosc originea și întrebuințarea expresiei „a tăia frunze la câini”, mulți o folosesc. 

TUN DE MILIOANE LA PRIMĂRIA CERAȘU: Peste 2 milioane de lei prejudiciu descoperit de Curtea de Conturi. Banii au fost folosiți pentru plăți fictive și achiziții ilegale

Conform istoricilor, expresia a luat naștere acum sute de ani, când era folosită de păstori în timpul transhumanței. Mai concret, despre aceștia se spunea că taie frunze la propriu pentru oile și caprele lor atunci când se aflau în Delta Dunării. 

De asemenea, expresia „a tăia frunze la câini” era și o ironie față de oamenii care era mai săraci – adică aveau mai puțin animale decât alții. Deși nu aveau suficiente animale, toți cei „săraci” aveau un câine, așa că gura lumii spunea despre ciobani că taie frunze la câini. 

Ce trebuie să mai știi despre această expresie 

În dicționarul de expresii românești, Stelian Dumistrăcel nota următoarele expresii care aveau rolul de a explica expresia „a tăia frunze la câini”

„Sărăcia de el se ţine ca praful după câine. Umblă pe drumuri tăind câinilor frunză”, scria şi Anton Pann în “Povestea vorbii”. La Marin Preda, în “Moromeţii” pe de altă parte, are rolul de a scurta şirul întrebările puse de dragul conversaţiei “ – Şi ce faci tu, Niculae, acolo la raion?!…- Ce să fac….tai şi eu frunză la câini! – Ce vorbă ai şi tu, zise Stela lui Jugravu. Îi e drag omului să te asculte”. “În aceeaşi notă,  a întreprinderii unui lucru inutil, se foloseşte şi „a duce câinii la apă”, notează Stelian Dumistrăcel în “Dicţionarul de expresii româneşti”, conform Adevă