Cea mai frumoasă clădire din București. Ce comoară ascunde în interior

O clădire elegantă se înalță maiestuos în centrul Bucureștiului. Istoria ei se întinde pe o perioadă lungă, având rădăcini în evenimentele din 1865.

Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”

Atunci, la inițiativa lui Constantin Esarcu, Vasile Alexandrescu Urechea și Nicolae Kretzulescu, a fost fondată Societatea Literară Ateneul Român, cu scopul de a extinde cunoștințele publicului prin cursuri și conferințe.

Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în Prahova

După exact două decenii, Societatea Literară Ateneul Român și-a schimbat sediul, devenind Palatul Ateneul Român. Noul sediu a fost construit pe locul unde se afla proprietatea poetului Ienăchiță Văcărescu, cunoscută ca Livada lui Văcărescu.

Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!

Însă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, fondurile s-au epuizat. Costurile construcției depășeau cu mult resursele financiare ale grupului de intelectuali. Astfel, a fost lansată o colectă publică sub lozinca „Dați un Leu pentru Ateneu”, care a salvat clădirea de la dezastru.

Istoria construirii Ateneului Român

Arhitectul francez Albert Galeron și arhitectul român Constantin Băicoianu, alături de Grigore Cerchez, Constantin Olănescu, Ion Mincu și Ion Gr. Cantacuzino, au colaborat pentru realizarea proiectului.

În cazul Ateneului Român, s-a luat în considerare riscul seismic, lucru rar pentru acea perioadă în București și în țară. Construcția a început sub patronajul Fundației Ecvestre Române, fundația circulară obligând arhitecții să proiecteze clădirea în formă sferică.

Pentru a conferi eleganță Palatului Ateneului Român, arhitecții principali, Albert Galeron și Constantin Băicoianu, au decis ca acoperișul clădirii să fie sub forma unei cupole.

Ce comoară ascunde Ateneul Român

Lucrările de construcție au decurs excepțional, iar Ateneul Român și-a păstrat până astăzi grația de odinioară. Clădirea seamănă cu un templu grecesc ionic, având 6 coloane frontale și 2 coloane laterale, iar fațada principală este construită în stil neoclasic.

Ateneul Român are o înălțime de 41 de metri, sala mare de concerte având un diametru de 28,50 metri, o înălțime de 16 metri și o capacitate de 794 locuri. Clădirea găzduiește săli de expoziții, săli de proiecții cinematografice, o bibliotecă, un depozit cu aproximativ 10 mii de cărți și Pinacoteca Statului.

Puțini români știu că Ateneul Român ascunde o adevărată comoară. La ornarea pereților au fost folosite foițe de aur, suprafețele fiind deosebit de rafinate. La aceste lucrări au contribuit multe echipe de ipsosari, printre cei mai străluciți meșteri ai vremurilor.