Deși s-a constatat că Regatul Unit al Marii Britanii a luat cele mai multe măsuri de combatere a sclaviei moderne, urmat de Olanda și Portugalia, acest fenomen încă rămâne actual. Aproape două treimi din toate cazurile de muncă forțată sunt legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”Când Nasreen era doar un copil mic, și-a văzut sora de 12 ani forțată să se căsătorească, iar mama ei a avertizat-o că ea va fi următoarea.
Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în PrahovaLa vârsta de aproximativ nouă ani, cu ajutorul unui văr, a fugit din micul ei sat nepalez – nu poate spune cu exactitate câți ani avea, deoarece nașterea ei nu a fost niciodată înregistrată. A ajuns în Kathmandu, capitala Nepalului, fără nimic – nici măcar un nume de familie – și și-a petrecut 15 ore pe zi muncind într-un atelier de prelucrare, creând articole de îmbrăcăminte care, mai târziu, urmau să fie trimise în magazinele din țările bogate. Noaptea, adormea pe grămezile de haine și visa unde vor ajunge.
Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!„Căutam libertate și o viață mai bună și am ajuns ca un copil forțat la muncă, într-una dintre aceste camere minuscule dintr-o fabrică de textile cu alte șase persoane – era slab reglementată, fără ferestre și cu ușile încuiate”, a declarat ea pentru Sky News.
Nasreen a reușit în cele din urmă să scape din ciclul sclaviei cu ajutorul unui mentor și a adoptat numele de familie Sheikh – care în limba arabă se traduce prin „șef de trib”. În prezent, ea lucrează în calitate de co-director al Empowerment Collective, un grup cu sediul în SUA care ajută la eradicarea sclaviei moderne, oferindu-le femeilor marginalizate sprijinul și abilitățile de care au nevoie pentru a-și asigura autosuficiența și demnitatea.
Însă ultimul Index global al sclaviei, realizat de organizația internațională pentru drepturile omului Walk Free, a constatat că peste 50 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc în sclavie modernă, agravată de războaie, de pandemia COVID-19 și de schimbările climatice.
Iar problema se înrăutățește – cu aproximativ 10 milioane de oameni în plus sunt înrobiți față de acum cinci ani.
Deși s-a constatat că Regatul Unit a luat cele mai multe măsuri pentru a combate sclavia modernă (urmat de Țările de Jos și Portugalia), acesta rămâne complice. Aproape două treimi din toate cazurile de muncă forțată sunt legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Regatul Unit a reprezentat 21 de miliarde de lire sterline în produse importate cu risc, inclusiv produse electronice, pește, îmbrăcăminte, textile și lemn.
Oamenii care trăiesc în țările cu venituri mai mari „trebuie să înceapă să își pună întrebări cu privire la hainele pe care le poartă, la telefonul pe care îl au în buzunar sau la algele pe care le-au mâncat aseară”, a declarat Nasreen.
Nasreen a spus că, deși numărul persoanelor înrobit în părți ale lumii occidentale este scăzut – statisticile sugerează că 122.000 de persoane trăiesc în sclavie modernă în Marea Britanie – „nu înseamnă că sclavia nu există” – ci doar că este importată.
„Munca forțată se găsește în țările cu venituri mici, dar este profund legată de cererea din țările cu venituri mai mari”, a spus ea.
„Acești oameni sunt ascunși, invizibili. Ei nu au o voce. Sunt atât de traumatizați încât nu pot vorbi pentru ei înșiși”.
La nivel mondial, mai mult de jumătate dintre cei aflați în sclavie modernă, precum Nasreen, sunt femei. Un sfert sunt copii.
Femeile și fetele sunt expuse în mod disproporționat riscului de căsătorie forțată, reprezentând 68% din totalul persoanelor forțate să se căsătorească.
Cu toate acestea, estimările rămân conservatoare – UNICEF sugerează că, la nivel mondial, există 650 de milioane de femei și fete care au fost căsătorite înainte de vârsta de 18 ani.
Nasreen a spus că sora ei era „îngrozită” și plângea când a fost obligată să se căsătorească.
„Dar toată lumea a spus, așa se întâmplă, când se căsătoresc plâng”, a spus ea.
„Am întrebat-o pe mama mea de ce o forțezi pe sora mea, iar ea a spus că nu este vorba că o face ea – așa este cultura noastră. Așa este societatea noastră – așa mi s-a întâmplat mie, așa i s-a întâmplat surorii tale, urmează să ți se întâmple și ție”.
„Munca copiilor și sclavia modernă sunt atât de normalizate în partea noastră de lume”, a adăugat ea. „Multe dintre victime nu văd asta ca pe o problemă pentru că și trauma este normalizată”.
Raportul realizat de Walk Free a constatat că lucrătorii migranți sunt de peste trei ori mai predispuși la muncă forțată decât lucrătorii nemigranți.
Mahendra Pandey, un fost lucrător migrant în Arabia Saudită, a declarat că oamenii ca el „intră în țară cu bună credință”.
El a continuat: „Dar odată ajunși acolo și când nu ne putem întoarce în țara noastră, ne confruntăm cu discriminare, abuzuri și exploatări”.
Comunitatea mondială este acum și mai departe de realizarea obiectivelor pe care a convenit să le facă prioritare și niciun guvern nu este pe cale să atingă obiectivul 8.7 al ONU privind dezvoltarea durabilă, care vizează eliminarea sclaviei moderne, a muncii forțate și a traficului de persoane până în 2030.
„Sclavia modernă pătrunde în fiecare aspect al societății noastre. Este țesută prin hainele noastre, ne luminează electronicele și ne condimentează mâncarea. În esența sa, sclavia modernă este o manifestare a inegalității extreme”, a declarat directorul fondator al Walk Free, Grace Forrest.
„Este o oglindă ținută în fața puterii, reflectând cine o are și cine nu o are într-o anumită societate. Nicăieri acest paradox nu este mai prezent decât în economia noastră globală, prin intermediul lanțurilor de aprovizionare transnaționale”.
