Curg deciziile de RESPINGERE a sesizarilor DNA catre CJUE. Motivare de la CA Bucuresti

Curg deciziile de RESPINGERE a sesizarilor DNA catre CJUE. Motivare de la CA Bucuresti

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate motivarea deciziei definitive prin care judecatorii Aurel Gaitan si Nicoleta Nolden (foto 1) de la Curtea de Apel Bucuresti i-au achitat pe „fapta nu exista” pe fostul presedinte al Uniunii Generale a Industriasilor din Romania (UGIR 1903) Cezar Coraci (foto 2), aparat de avocatul Nicolae Traistaru (foto 3), si a fiicei acestuia, Liliana Lutu-Coraci intr-un dosar privind asa-zise fraude cu fonduri europene.

Primarul Adrian Ungureanu (Brebu) loveste din nou! Dupa ce a injurat „babele de la biserica” si i-a spus unui profesor sa „il pupe in c…”, acum se ia de cei nemultumiti de cum s-a facut deszapezirea: „gunoaie ale comunitatii”

Nu vom insista asupra argumentatiei efective privind achitarea celor doi inculpati, ci asupra explicatiei date de completul format din judecatorii Aurel Gaitan si Nicoleta Nolden de la Curtea de Apel Bucuresti refuzului de a sesiza CJUE la solicitarea DNA (care, in plus, a solicitat ca instanta sa suspende judecarea cauzei pana la pronuntarea CJUE). Practic, o sesizare prin care DNA dorea sa intrebe CJUE daca deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei legate de prescriptie (Deciziile nr. 297/2018 si 358/2022), si implicit Decizia 67/2022 a ICCJ prin care s-a explicat aplicarea deciziilor CCR pe prescriptie pot fi incalcate, desi ele sunt obligatorii.

Dezvaluiri Romania TV/ Cum isi „paradea” Mircea Negulescu (Portocală) victimele: I-a solicitat directorului ANAF Ploiești angajarea unui apropiat. Urmare a refuzului, i-a făcut dosar penal

In esenta, judecatorii Gaitan si Nolden atrag atentia parchetului ca nimeni nu are dreptul sa-i dea indicatii unei instante romanesti despre felul in care trebuie sa solutioneze un proces. In plus, cererea DNA nici macar nu se refera concret la dosarul Coraci, ci are un caracter general, vizand Mecanismul de Cooperare si Verificare – mai exact, MCV-ul in ansamblul lui, mai arata Aurel Gaitan si Nicoleta Nolden.

Să nu uităm: Cum a fost distrusa viata si cariera judecatoarei Ruxandra Popescu de „paraditorii” Portocală, Savu şi Onea, cu un dosar inventat

Iata principalul fragment din solicitarea DNA:

„IV. NECESITATEA INTERPRETARII DREPTULUI UNIUNII EUROPENE

Necesitatea interpretarii dreptului Uniunii Europene rezulta din imposibilitatea de a asigura respectarea obiectivelor de referinta pe care Romania s-a obligat sa le atinga (…) in contextul aplicarii Deciziei 297/2018 in modalitatea impusa de Decizia 358/2022, fapt care ar conduce la crearea unui risc sistemic de impunitate in toate cauzele penale, inclusiv in cele de coruptie care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Totodata, in Hotararea din 15 iulie 1964, Costa (…), Curtea a stabilit principiul suprematiei dreptului comunitar, inteles in sensul ca consacra prevalenta acestui drept asupra dreptului statelor membre. In aceasta privinta, Curtea a constatat ca instituirea prin Tratatul CEE a unei ordini juridice proprii, acceptate de statele membre pe baza de reciprocitate, are drept corolar imposibilitatea statelor mentionate de a face sa prevaleze, impotriva acestei ordini juridice, o masura unilaterala ulterioara sau de a opune dreptului nascut din Tratatul CEE norme de drept national, indiferent de natura acestora, altfel existand riscul ca acest drept sa isi piarda caracterul comunitar si ca fundamentul juridic al Comunitatii Insesi sa fie pus in discutie.

Or, in acest context faptic si normativ, este evident ca se impune a cunoaste daca o eventuala neaplicare a Deciziei nr.358/2022 ar fi conforma dreptului comunitar, mai ales ca prin raspunsul formulat la Intrebarea nr.4 in cauza Euro Box Promotion, CJUE a aratat ca ‘principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari sau unei practici nationale potrivit careia instantele nationale de drept comun sunt tinute de deciziile curtii constitutionale nationale si nu pot, din acest motiv ai cu riscul savarsirii unei abateri disciplinare, sa lase nesplicata din oficiu jurisprudenta rezultata din deciziile mentionate, chiar daca ele considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca aceasta jurisprudenta este contrara articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, articolului 325 alineatul (1) TFUE sau Deciziei 2006/928’.

Avand in vedere atat juridisprudenta CJUE (…), dar si considerentele deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022, apreciem ca se impune sesizarea CJLE.cu urmatoarele intrebari preliminare:

Intrebare preliminara (1):

Art. 325 TFUE, Decizia 2006/928 si art. 49 alin.(1) teza a III-a CFR (n.r. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) (principiul retroactivitatii legii penale mai favorabile) trebuie interpretate in sensul ca nu se opun lasarii neaplicate a unei reguli nationale (decizie Curtea Constitutionala a Romaniei si Inalta Curte de Casatie si Justitie) cu caracter retroactiv privind inexistenta cazurilor de intrerupere a cursului prescriptiei, daca aplicarea acestei reguli este de natura sa conduca la un risc sistemic de impunitate in cazuri de frauda impotriva intereselor financiare ale Uniunii si de coruptie?

In acelasi domeniu si in aceleasi conditii ar trebui lamurit daca aplicarea regulii prevazute de art. 49 alin. (1) teza ultima din CFR poate sa rezulte din decizia unei jurisdictii constitutionale si nu din vointa legiuitorului.

Intrebare preliminara (2):

Art. 325 TFUE, Decizia 2006/928 si art. 49 alin.(1) teza a III-a CFR (principiul retroactivitatii legii penale mai favorabile) trebuie interpretate in sensul ca nu se opun lasarii neaplicate a unei reguli retroactive privind inexistenta cazurilor de intrerupere a cursului de prescriptie, daca aceasta regula rezulta din jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a interpretat Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei, si nu din vointa legiuitorului si daca aplicarea acestei reguli este de natura sa conduca la un risc sistemic de impunitate in cazuri de frauda impotriva intereselor financiare ale Uniunii si de coruptie?

In scelasi domeniu si in aceleasi conditii ar trebui de asemenea lamurit daca aplicarea regulli prevazute de art. 49 alin. (1) teza ultima din CFR poate rezulta din interpretarea continutului unei norme de catre jurisdictia constitutionala contrar interpretarii date pana in acel moment de catre instanta suprema, interpretare care era la randul ei conforma cu jurisprudenta anterioara a jurisdictiei constitutionale.

Intrebare preliminara (3):

Art. 325 TFUE, Decizia 2006/928 si art. 49 alin.(1) teza a III-a CFR (principiul retroactivitatii legii penale mai favorabile) trebuie interpretate in sensul ca nu se opun lasarii neaplicate a unei reguli retroactive privind inexistenta cazurilor de intrerupere a cursulul de prescriptie daca aceasta regula rezulta din jurisprudenta Curtii Constitutionale contrara jurisprudentei constante a instantei supreme (care interpreta legea in sensul existentei cazurilor de intrerupere si in conformitate cu o jurisprudenta anterioara a Curtii Constitutionale) daca aplicarea acestei reguli este de natura sa conduca la un risc sistemic de impunitate in cazuri de frauda impotriva intereselor financiare ale Uniunii si de coruptie?

Intrebare preliminara (4):

Art. 325 TFUE si Decizia nr. 2006/928 trebuie interpretate ca se opun unei practici nationale rezultate din jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniel si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a interpretat decizia Curtii Constitutionale a Romaniei potrivit careia curgerea termenelor generale de prescriptie nu poate fi intrerupta (cu consecinta crearii unui risc sistemic de impunitate a faptelor ce constituie infractiuni grave de frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de coruptie), in conditiile in care implinirea termenului general de prescriptie este ea insasi rezultatul nerespectarii art. 325 TFUE si a Deciziei 2006/928 astfel cum au fost interpretate prin decizia Marii Camere din 21 decembrie 2021 (…)?

Citeste continuarea pe Luju.ro

Ai o informație care poate deveni ştire?
Scrie-ne pe WhatsApp sau Telegram: 0726.080.191