Limba română își are originea în latina vulgata, care era vorbită în vulgus, adică în popor. Mai exact, româna s-a format pe teritoriul provinciei romane Dacia, acolo unde armata și administrația romană de după anul 106 au impus folosirea latinei în viața publică a societății. Retragerea aureliană din anul 275 , nu a afectat atât de mult evoluția limbii române, care până în prezent păstrează structura gramaticală a limbii latine.
Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”Cum s-a transformat limba română
Spre exemplu, deși astăzi folosim cuvântul „cal” pentru a descrie acest animal, strămoșii noștri din perioada romană, foloseau latinescul „cabalus”, ca mai apoi să treacă la „cabalu” și, prin perioada medievală spre modernă, la „calu” ca astăzi să ajungem la acest cuvânt. Un alt exemplu îl putem utiliza pentru cuvântul soare, care la început era „solem” iar pe urmă a trecut de la „sole” la „sore”.
Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în PrahovaCu alte cuvinte, româna incipientă sau primul amestec dintre latina vulgată și limba dacilor, care a rezultat o română cât de cât apropiată de cea de astăzi, a apărut abia prin sec. VI, adică la aproape 300 de ani, influențată fiind de numeroase popoare migratoare care au trecut prin fosta provincie romană Dacia.
Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!Așadar, nu e deloc de mirare dacă de-a lungul vremii, limba română a pierdut o serie de cuvinte din pricina faptului că acestea nu au mai fost utilizate de vorbitorii de română.
Cuvinte care nu mai există în limba română
Un renumit folclorist și etnograf, Arthur Gorovei, a descris în revista „Șezătoarea” (1893-1894), numeroase arhaisme de pe Valea Bistriţei, zonă locuită de munteni, care astăzi nu mai există în limba română.
Într-o vacanță petrecută în Broșteni, pe Valea Bistriței, etnograful a adunat toate aceste cuvinte dispărute. Câteva dintre acestea sunt: „boreasă”, „duhan”, „făgădău”, „cioareci” sau „ciupag”.
Ardău – ardelean, român care locuiește în Ardeal,
Boreasă – nevastă, soție,
Cioareci – ițari, izmene,
Duhan – tutun,
Făgădău – birt,
Torocală – amestecătură,
Zicalaș – cântăreț
