De un suprem profesionalism decizia prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a inchis definitiv dezbaterile privind aplicarea principiului legii penale mai favorabile in problema coruptiei. Ne referim la Decizia nr. 37 din 13 iunie 2024, pronuntata de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ, in dosarul 618/1/2014, publicata, joi, 18 iulie 2024, in Monitorul Oficial.
Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”Decizia a fost pronuntata de un complet format din judecatorii Eleni Cristina Marcu (foto 1, presedinta Sectiei penale a ICCJ), Constantin Epure, Andrei Claudiu Rus, Mircea Mugurel Selea, Adriana Ispas, Valerica Voica, Luminita Cristiu-Ninu (raportor in dosar), Lia Savonea si Mihail Udroiu. Hotararea – care se intinde pe 80 de pagini – reprezinta in esenta o declaratie de suveranitate din partea Inaltei Curti, instanta suprema refuzand sa fie complice la incalcarea drepturilor fundamentale ale omului la care a incitat Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).
Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în PrahovaRaspunzand unei sesizari formulate de Curtea de Apel Targu-Mures, ICCJ explica de ce instantele nu pot sa lase neaplicata Decizia 67/2022 a instantei supreme – adica dezlegarea de drept pronuntata in urma cu doi ani de Inalta Curte, prin care s-a stabilit ca perioada din Codul penal in care nu a existat intreruperea cursului prescriptiei reprezinta lege penala mai favorabila – asa cum ceruse CJUE in 24 iulie 2023, printr-o hotarare prin care solicita ca instantele sa nu aplice deciziile CCR pe prescriptie si nici principiul legii penale mai favorabile in dosarele privind interesele financiare ale Uniunii Europene, daca exista un risc de impunitate prin inchiderea unui numar mare de cauze.
Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!
Prin Decizia 37/2024 pe care Lumea Justitiei o prezinta in editia de astazi, Inalta Curte arata de ce precedenta hotarare prealabila (67/2022) trebuie sa se aplice inculsiv la actele de procedura dinainte de 2018 (anul in care a fost pronuntata prima decizie CCR – 297/2018 – prin care s-a constatat neconstitutionalitatea art. 155 alin. 1 din Codul penal privind intreruperea cursului prescriptiei), deci sa se aplice si pentru perioada 2014 (data intrarii in vigoare a Codului penal care nu prevedea intreruperea prescriptiei) si 2018 (data Deciziei CCR 297/2018, care a fost reconfirmata prin Decizia CCR 358/2022).
Hotararea ICCJ 37/2024 este atasata integral la finalul articolului, insa cateva idei care se despind din aceasta trebuie subliniate.
Neaplicarea Deciziei ICCJ 67/2022: incalcarea drepturilor fundamentale
Astfel, Inalta Curte atrage atentia ca aplicarea deciziei CJUE in sensul nesocotirii HP-ului 67/2022 va avea ca si consecinta neasigurarea protectiei drepturilor fundamentale in maniera echivalenta sau compatibila cu protectia asigurata de Conventie europeana a drepturilor omului. Or, arata ICCJ, standardul national de protectie a drepturilor fundamentale, mitior lex (corolar al neretroactivitatii legii penale mai severe), inclusiv in materia prescriptiei raspunderii penale si a intreruperii acesteia, da substanta principiului legalitatii infractiunii si pedepsei, astfel cum este reglementat de art. 7 din Conventia europeana a drepturilor omului si art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si asigura cel putin garantiile prevazute de acestea, acordand o protectie superioara. In acest sens, nu exista niciun dubiu ca instantele nationale sunt obligate sa aplice standardele nationale, care asigura o protectie mai larga.
Totodata, Inalta Curte precizeaza ca neaplicarea Deciziei ICCJ 67/2022 nu inseamna decat incalcarea dreptului fundamental al legalitatii incriminarii si pedepsei, pilon al statului de drept, care se opune atat ultraactivarii legii mai severe (aplicarea termenelor de prescriptie speciala pentru acte intreruptive de prescriptie anterioare datei de 25 iunie 2018, cand norma referitoare la intrerupere a iesit din fondul activ al legislatiei), cat si retroactivitatii unei legi mai severe (art.155 Cod penal, in continutul prevazut de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2022).
Tratamentul juridic trebuie sa fie acelasi pentru toti
Aceeasi nerespectare a Deciziei ICCJ 67/2022, deci neaplicarea legii penale mai favorabile, ar duce si la incalcarea principiului securitatii juridice, urmand sa fie se creeze premisele aplicarii diferite a tratamentului juridic al concursului de legi penale in timp, in functie de natura infractiunii. Adica inculpatii acuzati si judecati de infractiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE sa nu beneficieze de legea penala mai favorabila, in timp ce inculpatii acuzati si judecati de alte infractiuni sa beneficieze.
In acest context, ICCJ mentioneaza ca ignorarea Deciziei 67/2022 va determina discriminari sau inegalitati de tratament juridic, prin valorificarea unor cauze de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale doar in materia infractiunilor privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Asta desi succesiunea de legi in timp nu este susceptibila de un tratament juridic diferit in functie de natura infractiunii, orice alta interpretare fiind contrara CEDO, iar conditiile de tragere la raspundere penala trebuie sa ramana aceleasi pentru orice persoana acuzata, indiferent de tipul de infractiune savarsita, cu exceptarea infractiunilor imprescriptibile. “In masura in care legea a prevazut prescriptibilitatea raspunderii penale, aceasta trebuie sa intervina in aceleasi conditii pentru toti destinatarii legii penale, respectiv pe durata acelorasi termene prevazute de lege si in considerarea acelorasi cauze de intrerupere/suspendare a cursului termenului de prescriptie”, afirma ICCJ.
