Doar șase luni de compensare a prețurilor la energie. De la anul, scapă cine poate

Doar șase luni de compensare a prețurilor la energie. De la anul, scapă cine poate

Din 2024, Comisia Europeană va interzice orice formă de sprijin pentru compensarea facturilor la energie. Pentru România, acest lucru va însemna o grea lovitură, având în vedere că închiderea capacităților pe cărbune și absența punerii în funcțiune a unor capacități de producție noi va conduce la o explozie a prețurilor, cu implicații grave atât în toate sectoarele economice, cât și în rândul consumatorilor casnici.

Primarul „bombardier” Alin Moldobeanu verifică asfaltarea electorală dintr-un Porsche de 110.000€

Deși legislația actuală prevede plafonarea prețurilor la energie atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei non-casnici, până în 2025, Comisia Europeană vrea să interzică aceste măsuri începând cu 1 ianuarie 2024. Dacă în celelalte state UE lucrurile s-au mai mișcat în ceea ce privește investițiile în capacități noi de producție și în redeschiderea centralelor pe cărbune, cum este cazul Germaniei, în România totul s-a făcut în defavoarea populației și economiei. Autoritățile din domeniul energetic s-au grăbit să închidă capacitățile pe cărbune, iar investițiile noi în surse constante de energie nu există și nu vor exista nici în 2026.

Nanu şi Volo, de vorbă cu ploieştenii din cartierele Mihai Bravu şi M. Eminescu

Nici investițiile în regenerabile nu se simt prea bine, din cauza blocajelor instituționale și a întârzierilor majore, la care se adaugă incapacitatea sistemului energetic de a prelua cantități suplimentare de energie, dat fiind subdimensionarea rețelelor. Dacă subvențiile la prețurile energiei pentru populație vor fi tăiate anul viitor, în cazul companiilor, acest lucru se va produce în următoarea perioadă. De la limitarea prețului de vânzare a energiei la 1,3 lei pe kWh, multe firme de distribuție s-au retras de pe piață, însă este de așteptat ca acestea să revină în momentul noii liberalizări, cu un impact pe măsură asupra creșterii necontrolate a prețurilor. România este, la ora actuală, importator net de energie și, fără punerea efectivă în funcțiune a unor noi capacități de producție, prețurile nu vor scădea, ci vor continua să crească fără limită.

Mădălina Lupea, disperată să-şi ascundă problemele cu legea! A cerut Curții de Apel să-i treacă numele „la secret”. Instanța a refuzat solicitarea!

Plus 0,3% din PIB

Potrivit ultimei prognoze economice făcută de Comisia Europeană, în România, costul bugetar net al măsurilor de sprijin energetic este proiectat pentru 2023 la 0,3% din PIB, comparativ cu 0,4% în 2022. Urmare a eliminării complete a măsurilor de sprijin energetic în 2024, propusă de Comisia Europeană, deficitul în țara noastră este prognozat să scadă la aproximativ 4,4% din PIB în 2024, pe măsură ce cheltuielile curente scad ca pondere din PIB.

”Inflația totală a atins un vârf în noiembrie 2022 și apoi a scăzut la 12,2% în martie 2023, pe fondul prețurilor mai scăzute la energie. Datorită schemei de plafonare a prețului energiei, nu se așteaptă aproape nicio modificare în această componentă, determinată în mare parte de mișcările prețurilor la combustibil și la distribuția energiei. Cu toate acestea, inflația de bază a continuat să crească pe fondul creșterilor în produsele alimentare procesate și serviciile. Se estimează că va rămâne peste inflația generală în acest an, după ce a atins un vârf în primul trimestru. În general, inflația medie va scădea la 9,7% în 2023 și la 4,6% în 2024, dar riscurile sunt ca aceasta să fie mai ridicată, deoarece presiunile de creștere a salariilor sunt mari”, se arată în prognoza Comisiei Europene.

Întârzieri mari la PNRR

În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va crește în România cu 3,2% în 2023 și 3,5% în 2024, însă este foarte posibil ca aceste creșteri să fie chiar mai mici, din cauza întârzierilor în implementarea PNRR, care vor reduce investițiile, avertizează Comisia Europeană. Pe de altă parte, perspectivele de ocupare a forței de muncă rămân modeste, deoarece o populație îmbătrânită și migrația în masă reprezintă un obstacol serios pentru crearea de locuri de muncă. Cu toate acestea, integrarea pe piața muncii a persoanelor care fug de războiul din Ucraina și vizele pentru lucrătorii din afara UE ar putea acționa ca factori de atenuare, consideră Comisia Europeană.

Ai o informație care poate deveni ştire?
Scrie-ne pe WhatsApp sau Telegram: 0726.080.191