DOCUMENT. Guvernul a publicat măsurile fiscale. IT-iștii vor plăti impozit. Cum vor fi taxate IMM-urile, multinaționalele și băncile

DOCUMENT. Guvernul a publicat măsurile fiscale. IT-iștii vor plăti impozit. Cum vor fi taxate IMM-urile, multinaționalele și băncile

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament. Acesta prevede impozit de 1% pe cifra de afaceri a IMM-urilor până la venituri de până la euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%. Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Și băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub lei brut și se introduce plata CASS în agricultură, construcții și industria alimentară. De asemenea, actul normativ prevede reducerea numărului total de funcţii de conducere, condiţionează acordarea voucherelor de vacanţă de nivelul salariului și limitarea nivelului sporurilor. Se majorează acciza la alcool şi tutun, crește TVA de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri fotovoltaice, iar pentru produsele cu un conținut ridicat de zahăr TVA crește de la 9% la 19%. De asemenea, Coaliția a decis să introducă o taxă de 0,3% pentru imobilele mai scumpe de de euro și mașinile cu o valoare de peste de euro. Taxa se va aplica pentru suma care reprezintă diferența dintre plafon și valoarea proprietății.

O nouă plângere pe numele „paraditorilor” Onea şi Răileanu! Inspecția Judiciară cerceteaza modul în care i-a fost fabricat dosarul Anei Maria Pătru

Documentul integral pus în transparență publică de către Ministerul Finanțelor poate fi consultat AICI.

Surse PhOnline.ro/ PSD şi PNL anunță azi comasarea alegerilor şi liste comune la europarlamentare şi locale

Cum vor fi taxate microîntreprinderile 

Microîntreprinderile vor fi taxate astfel: 

Sondaj CURS/ Românii vor comasarea alegerilor. PSD conduce detaşat. PNL coboară la egalitate cu AUR

– 1% pentru microîntreprinderile cu venituri care nu depășesc euro 

– 3% pentru microîntreprinderile care: 1. realizează venituri peste euro; sau 2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie , 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană. 

Cotele de impozitare, menționate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024. 

Impozit pe veniturile din IT pentru sumele de peste de lei 

Pentru IT-iști se propune limitarea aplicării facilității fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilitățile fiscale acordate sectoarelor construcții, agricol și industria alimentară precum și introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a lei inclusiv. 

Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte lei nu se aplică facilităţile fiscale. 

Angajații din construcții și industria alimentară vor plăti CASS 

Angajații din construcții și industria alimentară vor plăti CASS, măsura ce are în vedere angajamentele asumate de Guvern în cadrul PNRR care vizează reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit și contribuțiile sociale, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală. 

Creșteri de TVA / Ce produse și servicii se vor scumpi 

TVA va crește pentru unele bunuri și servicii: 

– de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă). 

– de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice. 

Pentru trecerea de la aplicarea cotei de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe este necesară și introducerea unor dispoziții tranzitorii. 

– trecerea de la TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs 

Produsele care rămân cu TVA de 5%: livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, livrarea de lemn de foc și energie termică.

Impozit pe clădiri și mașini scumpe 

Guvernul obligă persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de euro și mașini mai scumpe de euro să plătească un impozit special

Sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, stabilit conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili: 

a) persoanele fizice care au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art. 457, depășește lei;

b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește lei.

Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.

Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare se calculează în funcție de încadrarea într-una dintre situațiile prevăzute la art. 500(4) , după cum urmează: 

a) în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de lei;

b) în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de lei.

Valoarea voucherelor de vacanță crește la lei și se aplică CASS 

Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate (CASS) de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub lei. 

Voucherele de vacanță și tichetele de masă vor putea fi acordate și în bani, iar cota de CASS va fi aplicată și acestei sume: 

– „În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune reglementarea unui regim fiscal aplicabil avantajelor reprezentând echivalentul în lei al tichetelor de masăacordate de angajatori în beneficiul angajaților, similar cu cel aplicabil biletelor de valoare, dacă sumele sunt acordate în aceleași limite și condiții”; 

– „Includerea sumelor în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii şi asimilate salariilor reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță acordate potrivit legii, precum și echivalentul în lei al acestora, în aceleași limite și condiții, precum și cu aceleași destinații ca cele prevăzute de lege pentru acestea, acordat angajaților care nu beneficiază de astfel de bilete de valoare”, arată proiectul de lege.

Taxarea băuturilor cu zahăr 

Se introduce o taxă pentru zahăr în cazul următoarelor produse: 

– băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml de 40 lei/hl; 

– băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml de 60 lei/hl. 

Taxarea companiilor mari și a băncilor 

Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure o contribuție minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situația în care impozitul pe profit, determinat pe baza prevederilor generale ale titlului II din Codul fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri. 

Acesta se datorează, în situația în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. 

Regulile sunt stabilite și pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil dar nu datorează impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale. 

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se determină astfel: IMCA = 1%*(VT – Vs – I – A), unde: 

  • VT = venituri totale; 
  • Vs = venituri care se scad din veniturile totale (cum ar fi: veniturile neimpozabile, veniturile aferente costurilor stocurilor serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția de imobilizări corporale şi necorporale neincluse valoarea achiziției/producției de active, veniturile din subvenţii, veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii); 
  • I = valoarea achiziției/producției de active efectuată în trimestru/anul de calcul, începând cu anul fiscal 2024, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024; în cazul în care activele se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, valoarea luată în calcul pentru determinarea acestui indicator este cea înregistrată în evidența contabilă aferentă trimestrului/anului de calcul, după caz;
  • A = amortizarea contabilă a activelor achiziționate/produse înainte de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

Cuprinderea în formula de calcul a impozitului minim pe cifra de afaceri a investițiilor are drept scop menținerea resurselor financiare necesare pentru finanțarea acestora. Activele luate în calcul pentru determinarea indicatorilor I și A sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanţelor. 

Printre celelalte reglementări se numără: 

– impozitul pe profit cu care se efectuează comparația, respectiv faptul că acesta reprezintă impozitul pe profit înainte de scăderea sumelor potrivit legii, ajustat astfel: din acest impozit pe profit se scad sumele reprezentând sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare, precum și reducerea conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, după caz, și nu se scad sumele reprezentând impozitul pe profit scutit potrivit art. 22 și impozitul pe profit scutit potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, după caz; 

– efectuarea comparației în funcție de sistemul de plată a impozitului (trimestrial, anual cu plăți anticipate sau fără plăți anticipate); 

– efectuarea comparației în cazul contribuabililor care aplică regulile de consolidare fiscală (grup fiscal). 

Impozitul suplimentar la bănci 

În cazul instituțiilor de credit – persoane juridice române şi al sucursalelor din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine, impozitul suplimentar este un impozit calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri, care cuprinde: 

  1. a) venituri din dobânzi;
  2. b) venituri din dividende;
  3. c) venituri din taxe şi comisioane;
  4. d) câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
  5. e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;
  6. f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
  7. g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
  8. h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
  9. i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
  10. j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
  11. k) alte venituri din exploatare.

Impozitul suplimentar reprezintă cheltuială nedeductibilă la determinarea rezultatului fiscal. Impozitului minim/ impozitul suplimentar pe cifra de afaceri se datorează începând cu data de 1 ianuarie 2024 iar pentru contribuabilii care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz 

Măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituțiilor și autorităților publice 

În vederea diminuării cheluielilor de personal ale bugetului general consolidat pe anul se propune: 

– Diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora; 

– Desfiinţarea posturilor vacante; 

– Desfiinţarea funcţiei de şef birou; 

– Majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcţie/direcţie generală; 

Structura organizatorică a autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuţie; b) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuţie; c) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuţie. 

– Diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%; 

– Limitarea funcţiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar; 

– Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administraţia locală ( cele ale demnitarilor din administraţia centrala au fost reduse deja prin OUG ) precum şi cele din cabinetele conducătorilor autorităţilor/agenţiilor/instituţiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României; Numărul posturilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreşedinţi şi funcţii asimilate, se reduce până cel târziu la datade 1 ianuarie 2024 cu minim 30%. Numărul posturilor de consilieri ai şefilor de instituţii de la nivel central, dar şi ai celor din cadrul autorităţilor locale, se reduce cu 50%. Posturile neocupate din administraţie se desfiinţează. cu urmatoarele excepţii: posturi temporar vacante ca urmare a unor suspendări, posturi pentru care se desfăşoară poceduri de concurs sau au fos anunţate rezultate, posturile înfiinţate prin decizie a Guvernului, precum şi posuturile unice.  

– Acordarea voucherelor de vacanţă numai pentru angajaţii din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la la lei; 

– Acordarea indemnizaţiei de hrană numai pentru angajaţii din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de lei brut; – Limitarea cuantumului sporului de condiţii periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim lei ; 

– Achiziţia de aparate de telefonie mobilă în entităţile publice nu poate depăşi 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziţionat. Se aplică şi companiilor de stat. Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 25 lei/lună/aparat de telefonie mobilă; (proiectul iniţial prevedea 50 de lei) 

Eventualele depăşiri ale costului de achiziţie pentru telefoane sau ale costurilor cu abonamentele lunare sunt suportate de personalul beneficiar. 

– Tarifele, taxele şi redevenţele miniere se indexează anual cu indicele preţului de consum.

Ai informatii despre un consumator/dealer de droguri? Trimite-ne detaliile si vom transmite sesizarea organelor abilitate! Asiguram anonimatul tuturor cititorilor nostri! Click aici!

    Ai o informație care poate deveni ştire?
    Scrie-ne pe WhatsApp sau Telegram: 0726.080.191