Nu mulți au auzit de Drumul Vinului din România. Acesta reunește într-un traseu turistic spectaculos cele mai importante crame și podgorii din cele două județe Buzău și Prahova. Străbate peste de hectare plantate cu viță de vie, de-a lungul a 65 kilometri, scrie adevă
Pe unde trece „Drumul Vinului”
Pe Drumul Vinului turiştii sunt invitaţi să străbată podgorii renumite ale judeţului Prahova pe un traseu cu o lungime de aproximativ 65 de kilometri care include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Drumul reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit în Antichitate de negustorii romani care străbateau Europa.
Drumul trece prin localităţile: Filipeştii de Pădure, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani şi Gura Vadului, fiind introduse în acest circuit şi cramele de la Urlaţi , Valea Călugărească şi Tohani unde pot fi degustate vinuri şi spumante însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale.
De ce nu o sustin PSD-istii pe Elena Lasconi: „Nu suntem slugile nimanui!”
Zone cu mii de hectare de cultură de viţă-de-vie
Traseul parcurge zone cu mii de hectare de cultură de viţă-de-vie, opt crame celebre, conace care au aparţinut vechilor familii boiereşti şi chiar membrilor familiei regale, unele renovate şi intrate recent în circuitul turistic, altele în ruină, dar la fel de spectaculoase, mănăstiri şi muzee tematice care reconstituie atmosfera din casele moşnenilor din zonă.
Pe acest traseu pot fi bifate Conacul Bellu de la Urlați, Muzeul Crama 1777, Mănăstirea Zamfira, Mănăstirea Varbila și Mănăstirea Jercalai. Excursia pe acest drum poate să înceapă cu cel mai nordic punct al Drumului Vinului, Cramele Rhein din Azuga, cu întoarcere spre Ploiești, cu popasuri la ruinele palatului Micul Trianon de la Florești și la conacul Pana Filipescu, recent renovat, din Filipeștii de Pădure, apoi traseul către Boldesti-Scaieni și Urlați.
Alt popas pe care trebuie să îl faci
Un alt popas pe drumul vinului poate fi făcut la Conacul Matac, aflat în localitatea Valea Călugărească. În acest loc a poposit, în 1969, Richard Nixon, primul preşedinte al SUA care a vizitat România. Conacul a fost, de asemenea, şi platoul de filmare pentru două dintre cele mai cunoscute filme româneşti, „Colierul de turcoaze“ şi „Secretul lui Bachus“.
Din păcate, clădirea este la un pas să devină o ruină – abandonată de autorităţi, poate fi admirată doar din exterior, dar cu precizarea că o vizită în curtea conacului trebuie anunţată la Institut.
Citește întreg articolul pe adevă