Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, joi, să conteste legea privind reforma pensiilor magistrațiilor la Curtea Constituțională. Potrivit unui comunicat al ICCJ, decizia a fost luată în unanimitate în ședința Secțiilor Unite.
Alo, ce caută penalii în funcții publice? Vlad Voiculescu, anchetat penal, a fost numit consilier al lui Nicușor Dan„Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor.
TSD Prahova lansează campania ‘Coșul de Crăciun – pentru fiecare familie’. Vino și tu să aduci bucurie familiilor care nu își permit prea mult de Sărbători!Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept.
Modernizarea Spitalului din Azuga, reluată de administrația Nanu după ani de blocaj
Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă.
Înalta Curte reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat. Drept urmare, instanţa supremă a decis sesizarea Curţii Constituţionale, prin Hotărârea nr. 3/04.09.2025”, se arată în comunicatul ICCJ.
„Este un atribut care provit legii revine acestei instanțe și sunt convins că o vor exercita așa cum se cuvine”, a declarat, joi, ministrul Justitiției Radu Marinescu.
Magistrații s-au întâlnit joi și cu ministrul Justiției pentru a tranșa disputa privind reducerea beneficiilor. De mai bine de două săptămâni, judecătorii și procurorii protestează, ședințele de judecată sunt suspendate, iar anchetele penale întârzie. Şefii Curții Supreme și CSM refuză însă să participe la aceste discuţii.
„Activitatea din Justiție trebuie să se desfășoare, nu există grevă în această materie, iar mesajul meu este de celeritate, de responsabilitate și de profesionalism în rezolvarea tuturor dosarelor”, a mai spus ministrul Justiției.
Ce prevede legea adoptată prin asumarea răspunderii
Potrivit legii pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, vechimea în muncă necesară pensionării magistraților va crește de la 25 de ani la 35 ani, așa cum este și pentru ceilalți cetățeni, iar cuantumul pensiei acestora din ultima remunerație netă va scădea de la 100% până la 70%.
Prin reforma pensiilor de serviciu acordate acestora, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia pensionarea se va face la 65 de ani.
„Până acum, pensia în magistratură era egală cu ultimul salariu, ceea ce nu se întâlnește nicăieri, nici în sistemele juridice europene, nici în sistemele de pensii obișnuite. Gândiți-vă că o persoană care merge pe contributivitate ajunge, la final de carieră, să aibă o pensie care reprezintă între 45% și 55% din ultimul salariu. Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro”, declara premierul Ilie Bolojan.
Pensiile magistraților au fost subiect de discuție și între președintele Nicușor Dan și liderii Coaliției. Acesta le-a cerut o formă mai relaxată a proiectului, cu o perioadă de 15 ani de tranziție și pensie de 75% din venit, însă, în final, Guvernul a adoptat varianta convenită în Coaliție.
Proiectul privind pensiile speciale ale magistraților, aprobat automat de Parlament, în lipsa unei moțiuni de cenzură
Pentru proiectul pensiilor magistraților, Opoziția nu a depus o moțiune de cenzură, iar astfel legea este considerată adoptată. De joi curge, însă, termenul de sesizare la Curtea Constituțională.
Sesizările la CCR pot fi făcute de preşedintele României, unul dintre preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvern, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.
