Inalta Curte de Casatie si Justitie nu isi va schimba practica in ceea ce priveste aplicarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia, precum si a hotararii prealabile a ICCJ 67/2022 ca urmare a deciziei CJUE pe prescriptie din 24 iulie 2023. Iar asta intrucat nu exista niciun antagonism intre deciziile pronuntate de CCR si ICCJ si hotararea adoptata de CJUE.
Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”Previziunea ii apartine fostei membre CSM, Georgiana Iorgulescu (foto). Invitata in urma cu cateva zile la emisiunea “On/Off The Record” realizata de jurnalista Sorina Matei la postul Aleph News, Georgiana Iorgulescu a analizat in detaliu decizia CJUE pe prescriptie.
Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în PrahovaAstfel, Iorgulescu precizeaza ca hotararea CJUE nu schimba prea mult situatia din prezent, hotararea prealabila (HP) a Inaltei Curti 67/2022 pronuntata ca urmare a deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 fiind cat se poate de lamuritoare. Georgiana Iorgulescu arata ca Inalta Curte nu ar trebui sa pronunte un nou HP, indiferent de rugamintile parchetelor, iar faptul ca practica instantelor privind aplicarea deciziilor CCR si HP-ul pe prescriptie nu se va schimba este dovedit chiar de solutiile ICCJ date ulterior hotararii CJUE prin care s-au pronuntat solutii de incetare a procesului penal pe motiv de interventie prescriptiei, solutii bazate tocmai pe deciziile CCR si HP-ul ICCJ pe prescriptie.
Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!Pe de alta parte, Georgiana Iorgulescu a marturisit ca daca ar fi judecator s-ar abtine de la a cere dezlegari de la CJUE pentru situatii clarificate deja in Romania (asa cum e cazul prescriptiei), pe motiv ca prin asemenea actiuni ne facem de ras.
De asemenea, fosta membra CSM considera ca judecatorii CJUE care au pronuntat hotararea pe prescriptie au fost dezinformati de Curtea de Apel Brasov, instanta care a formulat intrebarea preliminara.
Nu in ultimul rand, Georgiana Iorgulescu subliniaza ca decizia CJUE se aplica doar in cazul infractiunilor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, nu si pentru alte infractiuni.
Iata analiza fostei membre CSM Georgiana Iorgulescu privind efectele deciziei CJUE pe prescriptie:
“Eu daca as fi judecator m-as abtine sa cer dezlegari de la CJUE in niste situatii dezlegate deja in Romania, ca ne facem de ras. Aceasta decizie CJUE nu-si avea rostul. Avem doua decizii ale Curtii Constitutionale si explicatiile ulterioare ale Inaltei Curti. Inalta Curte a spus ce cale este de urmat, prin acea hotarare prealabila data anul trecut, pentru intreaga magistratura. Faptul ca nu-ti convine n-ar trebui sa fie determinant pentru un judecator ca sa te adresezi CJUE ca ne facem de ras. Asta este parerea mea.
Situatia care suntem nu schimba foarte mult datele problemei. CJUE are doua teze usor contradictorii. Adica o prima teza in care sustine ca importanta este legalitatea in procedura penala a infractiunii si a pedepsei, daca acest principiu este infrant, atunci nu este bine. Provine din cauza Taricco II (n.r. – o alta decizie CJUE), are la baza acest principiu ca omul care merge la puscarie trebuie sa mearga atunci cand infractiunea exista, este clar determinata, pedeapsa este clar determinata si chiar daca intervine prescriptia ea trebuie luata in calcul, in baza articolului 49 din Carta (n.r. – Carta drepturilor fundamentale), chiar si atunci cand vorbim despre infractiuni care tin de interesele financiare ale UE. Teza a doua nu mai face referire la legalitatea pedepsei si a infractiunii, ci face referire la legea penala mai favorabila. Cu alte cuvinte, CJUE face o distinctie intre cele doua si spune ca in cazul legii penale mai favorabile daca exista risc sistemic de impunitate, vizavi de intrebarea pe care a pus-o Curtea de Apel Brasov nu ar trebui sa se ia in calcul decat actele intervenite in perioada 2018-2022, atunci cand am avut un vid legislativ in materie de prescriptie, nu si inainte. Numai ca aici Curtea de Apel nu a pus intrebarea corecta pentru ca a pornit de la o eroare de interpretare a deciziei Inaltei Curti (n.r. – HP-ul 67/2022). Inalta Curte nu a spus sub nicio forma ca trebuie luata prescriptia ca fiind in vigoare si inainte de 2018 sau ca n-ar trebui. Inalta Curte, asemenea CCR, a legat legea penala mai favorabila din perspectiva institutiei prescriptiei de legalitatea incriminarii si a pedepsei. Adica legalitatea incriminarii si a pedepsei, care este intotdeauna favorabila inculpatului, are in interiorul ei si aceasta componenta a raspunderii penale, si a cauzelor in care raspunderea penala inceteaza, cauze care deriva uneori din dezincriminarea infractiunii sau in cazul nostru din intervenirea prescriptiei. Si Curtea a spus ca prescriptia nu este o institutie autonoma, si ca ea depinde foarte mult de legea in integralitate penala mai favorabila. Si atunci, judecatorul cauzei, in dosarul concret, trebuie sa verifice care este legea penala mai favorabila: este cea anterioara anului 2018 sau este cea ulterioara? Pentru ca am avut doua Coduri penale, cum ar veni, pana in 2018 cand s-a pronuntat CCR si dupa. In functie de aceasta aplicare a legii penale mai favorabile vedem cum intervine prescriptia.
In niciun caz (n.r. – ICCJ nu ar trebui sa se pronunte printr-un nou HP). Tot ce a zis Inalta Curte este extrem de lamuritor, nu vad un antagonism (n.r. – cu decizia CJUE). CJUE a fost dezinformata prin ceea ce a primit de la Curtea de Apel Brasov, in sensul in care a sustinut ca aceasta dezlegare data de Inalta Curte anul trecut prin hotarare prealabila nu se refera la principiul incriminarii si pedepsei, ci numai legea penala mai favorabila, mitior lex. Ceea ce nu este adevarat, se refera (n.r. – HP-ul ICCJ) la ambele institutii ca un intreg. De asta este si hotararea CJUE cumva contradictorie, sparta.
Asta este un aspect. Al doilea: e vorba numai despre infractiuni care vizeaza interesele financiare ale UE, nimic altceva. O sa vedeti la instante, deja au aparut niste hotarari ale Inaltei Curti in cauze aflate pe rol intemeiate exact pe deciziile CCR si pe propriul HP. Nu cred ca Inalta Curte sa mai dea, indiferent de rugamintile parchetelor, o noua decizie interpretativa vizavi de CJUE, dupa cum nu cred ca ar fi frumos pentru Romania sa mai intrebe din nou CJUE cum anume sa aplice hotararea”.
