
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, marţi, numirea Rodicăi Cosma în funcţia de vicepreşedinte al instanţei, pemntru un mandat de trei ani.
Judecătorul ICCJ Cosma Rodica a susţinut, marţi, interviul în procedura de ocupare a funcţiilor de vicepreşedinte.
„Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea doamnei judecător Cosma Rodica în funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani”, a transmis,marţi, Secţia pentru judecători a CSM, potrivit news.ro.
Decizia a fost luată cu 8 voturi favorabile, unul împotrivă şi unul nul. Mandatul începe în 23 noiembrie.
Mandatul celor doi președinți în funcție – Iulian Dragomir și Gabriela Bogasiu – expiră în câteva zile. Rodica Cosma a fost singura candidată. Pentru al doilea post de vicepreședinte urmează să se organizeze un nou concurs.
Luju.ro:
Mai multe completuri de cinci judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si diversificarea cailor de unificare a practicii judiciare – acestea sunt cele doua directii pe care se axeaza proiectul de management al judecatoarei Rodica Cosma (foto) de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care candideaza pentru un post de vicepresedinte al ICCJ. Cosma va sustine interviul cu Sectia pentru judecatori a CSM marti, 15 noiembrie 2022, de la ora 10:00.
Concret, Rodica Cosma propune sporirea de la doua la patru a numarului de completuri de 5 in materie penala, precum si stabilirea sedintelor de judecata in cazul acestora in alte zile decat cele alocate celorlalte completuri ale Sectiei penale. Nevoia izvoraste din faptul ca in 2020 a fost redus numarul completelor de 5 judecatori supremi – de la trei la doua.
In materie de unificare a jurisprudentei, judecatoarea Cosma propune mai multe directii:
– extinderea intalnirilor organizate la INM, prin participarea a doi magistrati ICCJ la dezbaterile profesionale din cadrul celor 15 curti de apel;
– la nivelul Sectiei penale a Inaltei Curti, atunci cand pentru aceeasi chestiune de drept, un complet pronunta o solutie diferita de cea pronuntata anterior de alt complet, sa se discute in plenul sectiei; daca nu se adopta o interpretare unitara, sa se apeleze la cele doua mecanisme, prevazute de lege, de unificare a practicii judiciare (recurs in interesul legii si hotarare prealabila pentru dezlegare de drept);
– publicarea Culegerilor de jurisprudenta a fiecarei sectii ICCJ;
– compartimentul pentru studiul si unificarea jurisprudentei sa aiba o atributie in plus, pe langa cea de semnalare a practicii divergente in interiorul sectiilor sau intre sectiile instantei supreme – respectiv: sintetizarea punctelor de vedere exprimate in literatura de specialitate cu privire la problemele de drept interpretate diferit, urmand ca acestea sa fie dezbatute in Plenul judecatorilor fiecarei sectii, pentru adoptarea unor solutii unitare sau pentru sesizarea completului de RIL ori de HP;
– initierea mai multor dezbateri la nivelul fiecarei sectii si al completelor de 5 judecatori, cu participarea magistratilor-asistenti, pentru identificarea dosarelor cu caracter repetitiv, astfel incat sa fie evitate solutii contradictorii.
Propuneri de modificare a legii
Proiectul de management al judecatoarei Rodica Cosma contine si propuneri de modificare a mai multor legi pentru reducerea incarcaturii de dosare la ICCJ, prin transferul competentei catre instantele inferioare (in principal, curti de apel, dar si tribunale).
In primul rand, este vorba despre amendarea art. 42 (si nu numai) din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, astfel incat instantele competente sa fie tribunalul, apoi curtea de apel, iar nu curtea de apel, apoi Inalta Curte.
In al doilea rand, Rodica Cosma sustine modificarea art.40 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, in sensul de a se reveni la reglementarea anterioara Legii nr.58/2019, astfel incat prima instanta competenta sa judece infractiunile de terorism sa fie curtea de apel, nu ICCJ. „Jurisprudenta a relevat faptul ca aceste cauze nu prezinta un grad ridicat de complexitate, care sa justifice o derogare de la competenta generala a curtilor de apel”, comenteaza Cosma.
In al treilea rand, in ceea ce priveste completurile de HP-uri, judecatoarea pledeaza pentru schimbarea art.476 alin.6 din Codul de procedura penala si a art.520 alin.6 din Codul de procedura civila, in sensul formarii acestor completuri din toti judecatorii Sectiei penale, respectiv ai Sectiei civile (potrivit competentei fiecarei sectii), iar nu din 8 judecatori penalisti, respectiv 12 judecatori non-penalisti. „Corelativ, se impune si modificarea dispozitiilor art.473 alin.1 din Codul de procedura penala, respectiv ale art.516 alin.1 din Codul de procedura civila, completul de recurs in interesul legii urmand a fi format din toti judecatorii sectiei in a carei competenta intra chestiunea de drept care a fost interpretata diferit de instantele judecatoresti, cu participarea a cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii”, adauga Rodica Cosma.
Nu in ultimul rand, proiectul de management are in vedere continuarea procesului de digitalizare la nivelul ICCJ, preocuparea pentru respectarea termenelor de motivare a hotararilor judecatoresti, precum si angajarea mai multor persoane la Biroul de informare si relatii publice, pentru a face fata numarului crescand de solicitari primite de la presa si restul cetatenilor.