În condițiile în care ne confruntăm cu un deficit de medici, iar tinerii specialiști români sunt din ce în ce mai tentați să plece din țară, studenții străini ar putea reprezenta o soluție prin care criza de resursă umană să fie ameliorată. Cei care vin din alte state decât cele din Uniunea Europeană întâmpină, însă, două bariere: Legea prevede condiții stricte prin care un medic poate profesa în țară, iar accesul acestora la rezidențiat este restricționat de o taxă de mii de euro pe an. Deși și-ar dori să rămână în România, ei pleacă direct în alte state la finalul studiilor, după cum au subliniat doi studenți cu care a stat de vorbă.
Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”Obaida, student venit din Siria, are în această săptămână examenul prin care va obține licența, după ce a studiat în ultimii ani medicină generală în București. A venit în România la îndemnul tatălui său, care la rândul lui a terminat medicina la Timișoara, dar care s-a întors să profeseze în Siria.
Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în PrahovaObaida urmează să plece din țară odată ce va obține diploma de licență.
Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!„Cu decizia asta mă lupt din anul 5. Colegii mei au început să se pregătească pentru rezidențiat – și-au cumpărat cărțile, au început să se uite după bibliografie. Am întrebat și eu dacă pot să dau, am înțeles că nu, că trebuie să plătesc ( de euro) și nu primesc nici salariul”, a precizat Obaida, pentru
În timpul studiilor, Obaida a fost voluntar în asociația de studenți de la medicină și a participat la un cerc studențesc de cardiologie. În plus, în timpul practicii din spitale, băiatul susține că nu s-a confruntat niciodată cu comportament xenofob și subliniază că românii sunt „foarte amabili”.
„Dacă era după mine, aș rămâne în România. Eu am stat 7 ani, nu ai cum să nu te îndrăgostești de țară – faptul că o numim țară, fără să vreau, e ceva fără control. Toți prietenii mei sunt români”, a adăugat Obaida.
„Iubesc totul la această țară”, ne-a transmis un alt student aflat în ultimul an de studii la Universitatea „Carol Davila” din București. A venit din Palestina la recomandarea unui prieten de-ai săi. Se pregătește la rândul lui să plece din țară.
„Acum sunt obligat să plec din țară (…) Aș prefera să rămân aici, unde am trăit 7 ani și crede-mă, iubesc totul la această țară – oameni, locuri, viața, totul. Dar nu pot rămâne”, a spus studentul care a preferat să rămână anonim, într-o discuție cu un reporter
În mod normal, cei doi ar trebui să se pregătească de rezidențiat, pentru a putea obține specializarea și, ulterior, să poată profesa în sistemul de sănătate din România.
a identificat, însă, două bariere pe care acești studenți care provin din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene le întâmpină în România.
Condiții stricte pentru a profesa
Legea din România este clară din punctul de vedere al condițiilor pe care trebuie să le îndeplinești pentru a profesa ca medic.
Pe lângă posesia unui „titlu oficial de calificare în medicină”, trebuie să fii cetățean al României sau al unui stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau elvețian, soțul unui cetățean român (sau descendent direct), membru de familie al unui cetățean din UE sau beneficiar al statutului de rezident permanent în România sau în alt stat din UE.
„Ar fi în interesul nostru să simplificăm procedurile”
Numai că România se confruntă cu o criză a personalului din domeniul Sănătății și, după cum a subliniat rectorul universității de medicină din Cluj-Napoca, studenții non-UE pot reprezenta o soluție pentru a ameliora deficitul de medici. Mai multe detalii, aici.
„Cred că în condițiile în care ne confruntăm cu problema națională, ar trebui făcut în așa fel încât să folosim toate resursele, inclusiv prin modificări legislative care să faciliteze inserția pe piața muncii a acestor cetățeni care doresc să rămână în România și pot fi foarte buni din punct de vedere profesional. Ar fi în interesul nostru să simplificăm procedurile prin care aceștia pot să acceadă la poziția de medic”, a declarat prof. Univ. dr. Anca Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, pentru
Gindrovel Dumitra, secretarul general al Colegiului Medicilor, este, însă, de altă părere.
„Dacă ne uităm pe cifre, situația e inversă. Studenții străini care vin să studieze în România, foarte puțini dintre ei aleg să își continue rezidențiatul aici, deoarece rezidențiatul presupune un concurs pe care trebuie să îl susțină. Preferă să își facă rezidențiat plătit în alte țări, cum ar fi Germania, și din păcate, în ultima perioadă, observăm că și studenți români aleg să facă rezidențiatul în alte țări și să continue acolo”, susține reprezentantul Colegiului Medicilor.
A doua problemă – rezidențiatul: „Nu merită, sincer”
Cei doi studenți cu care a stat de vorbă au ales să plece în Germania. Unul dintre motive ține și de condițiile prin care pot face rezidențiatul în România, în așa fel încât să obțină o specializare.
Rezidențiatul în România diferențiază, la fel ca admiterea, studenții care provin din Uniunea Europeană față de studenții care vin din țări non-UE. Dacă cei din UE pot da examenul de rezidențiat odată cu studenții români, cei care provin din state din afara Uniunii Europene au un parcurs diferit.
„E o legislație foarte clară – cei UE pot să intre pe locurile cu concurs, non-UE numai contra unei taxe (…) Pot să rămână și să continue studiile prin rezidențiat fără examen, cu taxă, ceilalți fac gratuit (…) Nu mi se pare că taxa e așa mare – e mai mică decât taxa plătită de un student, ți se oferă ciclul 3 de pregătire, e o pregătire de înaltă specialitate. Pe de altă parte, ți se dă o meserie de aur în mână”, a precizat Anca Buzoianu, rectorul UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
Cei doi studenți de la „Carol Davila” trebuie să plătească o taxă de aproximativ de euro pe an pentru a putea face rezidențiatul în România, care poate dura până la 7 ani. În plus, nu vor primi salariul pe care îl primesc studenții români și cei din UE – între de lei și de lei (este vorba de salariul brut, ce crește în funcție de anul rezidențiatului).
„Aici muncești și plătești. Mi se pare extrem de greu de înțeles. Muncești și plătești o sumă mare. Nici dacă ai fi plătit nu ai putea să îți acoperi taxa”, a comentat Obaida.
„Nu merită, sincer. De asta mergem în alte țări”, susține și studentul care a preferat să rămână anonim.
Cum ar fi percepuți de pacienții români
O altă problemă cu care s-ar putea confrunta studenții din state care nu aparțin de Uniunea Europeană ar fi modul în care sunt percepuți medicii străini de către pacientul român.
Bogdan Voicu, sociolog și cercetător la Institutul pentru Calitatea Vieții din cadrul Academiei Române, subliniază că există un nivel scăzut al încrederii românilor în specialiști, în general, și, aplicat, în medici.
„La început o să-i alerge pe stradă, nu o să aibă încredere în ei pentru că sunt străini și nu au încredere în medici, dar după o vreme oamenii vor reacționa rațional – o să îi vadă ca pe niște profesioniști care îi ajută. Povestea este „cât de mult timp trece până când vor fi acceptați ca atare în societate?”. Evident, vor fi politicieni care, ca și acum, se vor ridica și vor încerca să elimine din prezența străinilor aici”, a precizat sociologul, pentru
Cei doi studenți cu care a stat de vorbă au menționat că nu au resimțit atitudini xenofobe sau rasiste în timpul practicii din spitale.
„Atât timp cât este un medic bun, empatic și câștigă încrederea pacientului, nu ar fi nicio problemă. Am colegi care inițial au fost non-UE, acum sunt cetățeni români – unul dintre cei mai buni chirurgi din Cluj vine dintr-o țară non-UE. Oamenii caută profesionalism. Trebuie să ne schimbăm un pic mentalitatea și să fim mult mai incluzivi. Dacă medicul e foarte bun, nu are niciun fel de restricție în percepție”, este de părere și rectorul UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
Lipsa de medici se resimte mai degrabă în mediul rural, decât în centrele urbane. Sociologul consultat de menționează că Franța a trecut printr-un proces similar la începutul anilor 2000, când medicii români plecați în Hexagon au fost nevoiți să accepte posturi în mediul rural.
„S-au dus pe salarii mai mici decât medicii francezi, dar mai mari față de România. Așa o să se întâmple și cu medici din India, Bangladesh, Pakistan – vor accepta și ei astfel de locuri”, a adăugat Bogdan Voicu.
