Săpunul românesc aproape că nu mai există în România zilelor noastre. De 20 de ani nu mai avem nicio fabrică și am ajuns să avem cel mai mare deficit de asemenea produse, alături de India şi Irak.
Românii cumpără săpun de 200 de milioane de lei anual, dar toate produsele poartă mărci străine. Cheia a fost mai mult de 100 ani săpunul tradiţional al românilor şi unul dintre cele mai cunoscute branduri.
Dar, după Revoluție ea s-a închis. Fabrica de la Galaţi, care aproviziona toată România, a fost vândută la fier vechi bucată cu bucată.
„Singurul lucru care mai amintea de fosta fabrică de săpun este această staţie de transport local care se numea fix aşa: Apollo. Acum, pe terenul fostei fabrici de săpun funcţionează un supermarket de câţiva ani”, spune Adrian Obreja, reporter Observator.
Acum marea fabrică de la Cheia este doar o afacere de familie în Maramureș. Chiar dacă nu mai este brand naţional, cei care au crescut cu mirosul săpunului Cheia nu l-au uitat.
„În familia mea s-a folosit tot. Era chiar, aş putea zice, printre săpunurile de la vremea respectivă, elită. Săpunul Cheia îl foloseam în general la spălat de haine. Atunci nici detergenţi nu erau. Era foarte bun.”, spune un localnic din Cheia.
După `90, un gigant american al industriei de produse de igienă a deschis o fabrică la Bucureşti, dar a închis-o în 2004. Alin Laslo, antreprenorul care a preluat brandul Cheia, crede că săpunul românesc merită mai multă atenţie.
„Preţul din România este 50% din preţul produsului vândut chiar şi în Polonia. Asta denotă, nu diferenţă dintre valoarea produsului diferenta apare din percepţia asupra produsului. Săpunul Cheia aduce originalitate inclusiv prin reamintirea mirosului de săpun pe care lumea l-a uitat”, spune antrepenorul.
Fără nicio fabrică autohtonă, importurile României au depăşit exporturile cu peste 100 milioane de euro în anul 2021.
Micii producători încearcă să ţină piept concurenţei din străinătate. Încep să apară tot mai mulţi fabricanţi de săpun artizanat, care îşi învaţă bine lecţia.
„Trebuie să ştii că cocosul poate da duritate, uleiul de măsline poate că dă spumare, ricinul la fel. După ce îţi încropeşti o reţetă, aceasta trebuie notificată – este un produs de sănătate publică şi nu poţi să îl vinzi decât dacă este acceptat şi trecut de un laborator”, spune Ana, producătoare de săpun.