
Regele Carol I era considerat un om dur, dar corect, disciplinat și riguros. Avea un program bine stabilit, inspirat de protocolul de la Curtea Regală din Berlin, și atent respectat atât de rege, cât și de oaspeţii săi. Bineînțeles, la fel ca noi, și regalii au preferințele lor culinare. Unele dintre acestea se regăsesc în meniurile oficiale, altele nu.
Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen era un tânăr neamț de 27 de ani, cu obiceiuri și tabieturi destul de stricte și de austere, potrivit educației prusace primite, când a ajuns în Principatele Române. El a devenit la 10 mai 1866 domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, iar în 1881, după dobândirea independenței statale, primul rege al României, schimbare consfințită prin amendarea constituției.
Primul său contact cu țara noastră a fost destul de ciudat: a fost dus clandestin cu trenul la Budapesta și a intrat în țară pe 12 mai prin Orșova și Turnu Severin, de unde a fost preluat cu trăsura de Ion C. Brătianu până la Mogoșoaia. A ajuns după 8 ore de călătorie cu trăsura și alte două cu pluta pe Jiu la Craiova, unde a fost primit cu urale, o ploaie de flori și un mic dejun cu bucate „înghețate de frigul nopții”.
Carol I ajunge la Mogoșoaia
Cu toate acestea, nu a fost timp pentru o vizită sau o recepție deoarece, din motive de securitate, sosirea sa a fost strict secretă. Opririle erau foarte scurte, doar pentru schimbarea cailor, cu înnoptare numai la moșia boierilor Golești și pornire în dimineața următoare spre București. Românii l-au primit pe drum cu pâine și sare, iar la Golești a fost o cină românească, cu vin autohton din belșug. Carol I a ajuns în Capitală pe 10/22 mai, iar după toate formalitățile, convoiul regal ajunge la Mogoșoaia, unde se afla casa cu etaj care îi era destinată ca „palat” și care fusese reședința predecesorului Alexandru Ioan Cuza.
Dacă șocul întâlnirii cu societatea subdezvoltată a României a fost mare, surpriza de a vedea familii gazdă românești trebuie să fi fost și mai mare. Pentru că dacă românii știau să facă lucrurile mai bine decât oricine altcineva, asta se vedea în felul în care primeau oaspeții, în felul în care găteau și în multitudinea de delicatese și licoruri pe care le puneau pe masă.
Carol I a decis în timpul unei vizite la Mânăstirea Sinaia să ia masa aici, unde e condus într-una dintre camerele austere de oaspeți. Începând cu ora șapte seara se așază la masă, iar viitorul rege și-a notat în memorii: mămăligă, păstrăvi și pui. „Pâine puseseră călătorii cu dânșii, căci prin partea locului nu se găsește nimic”, relatează
Mânca foarte puţin şi la ore fixe
Despre Carol I se ştie că mânca foarte puţin şi la ore fixe, dar asta nu înseamnă că preferinţele lui culinare erau la fel de „seci”. Potrivit istoricilor, îi plăcea atât de mult borșul de pește încât l-a trimis pe bucătarul său francez Papa Gillet la lipoveni pentru a învăța cum să-l facă. Peștele trebuia să fie pește de Dunăre, bineînțeles, iar borșul trebuia să fie făcut cu tărâțe și frunze de vișin, cu multe legume și mult leuștean pe deasupra.
Desigur, se mânca și carne de vânat, tradiția vânătorii fiind bine dezvoltată în acele vremuri. Pateul de gâscă și carnea slabă de pasăre erau, de asemenea, în meniu. Iar la sfârșitul mesei, se servea întotdeauna prăjitură de la Capșa. În ce priveşte vinurile, însă, preferinţele Regelui erau ceva mai cu pretenţii: Bordeaux, dar şi câteva crame locale. Atunci când venea vorba despre bere, Azuga era la mare căutare, cu sortimentele Caraiman și Salvator.
La Castelul Peleș, Regele Carol I lua micul dejun cu soția sa Elisabeta, după obișnuita plimbare de dimineață. Citea scrisorile până la ora , după care începea programul de audiență în camera sa privată. Prânzul era servit la ora , iar ceaiul patru ore mai târziu. La ora , Familia Regală se reunea pentru cină, invitând uneori oaspeți din cercul celor apropiați. Ori de câte ori avea ocazia, Regele Carol I lua dejunul împreună cu fiica sa, Maria, care a murit însă foarte tânără, la nici patru ani.