Premierul Ilie Bolojan a făcut o serie de declarații controversate despre sistemul educațional din România într-un interviu acordat Digi 24 pe 13 august. Potrivit Edupedu, acesta a prezentat informații false sau scoase din context pentru a justifica măsurile de reducere a cheltuielilor din învățământ propuse în Legea Bolojan.
Momente halucinante la Botoșani. Bolojan a fugit de românii cu dizabilități pe care i-a umilit
Ce mesaj a transmis premierul ca să justifice tăierile din sistemul educațional
“Eroul” Recorder Laurențiu Beșu nu avea vechimea necesară să intre în magistratură, arată documentele. Cu toate acestea, fostul polițist judiciar, ofițer DIPI, după scandalul Rezist, a abandonat roba de judecător și s-a făcut procuror„Mesajul meu pentru pentru profesori este următorul: statul român, așa cum am spus, în foarte multe domenii, nu mai poate continua abordările pe care le-a avut”, a subliniat Ilie Bolojan.
Scandal la Păulești/ Taxele majorate de primarul Sandu Tudor, contestate în instanță de consilierul Petru Iordache (AUR)„Și, de exemplu, în educație, în acești ani, printr-un pachet de măsuri, am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări, prin scăderea normelor, am scăzut numărul de copii în clasă și cu toate aceste lucruri – am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit – n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ”, a adăugat premierul.
Acesta a vorbit și despre diferențele dintre notele pe care le primesc elevii la clase și cele de la examenele naționale, unde, deși complexitatea subiectelor a crescut, mulți nu reușesc să promoveze.
„Și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă pe care un elev o primește și foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau – bacalaureat sau capacitate [n.red. Evaluarea Națională] – este o diferență foarte mare și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”, a precizat premierul.
Însă mesajul lui Ilie Bolojan conține mai multe inexactități, potrivit sursei citate.
Norma didactică, neschimbată de decenii
Ilie Bolojan a afirmat că normele didactice ar fi scăzut „în acești ani” și că, în ciuda acestui fapt, a reducerii numărului de elevi la clasă și a creșterii salariilor, nu s-a observat o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ.
Contrar afirmațiilor premierului, norma didactică pentru profesorii din învățământul preuniversitar a rămas neschimbată la 18 ore pe săptămână timp de decenii, până anul acesta.
Aceasta a fost stabilită încă din 1997 prin Legea privind Statutul personalului didactic și menținută în Legea Educației Naționale din 2011. Abia acum, prin Legea Bolojan, norma cadrelor didactice a fost mărită la 20 de ore săptămânal.
Reducerea numărului de elevi la clasă, o măsură recentă
Scăderea numărului de elevi într-o clasă este o inițiativă adoptată abia în 2020, dar aplicată efectiv doar în ultimul an școlar.
Anterior, România se număra printre țările europene cu cele mai aglomerate clase.
Premierul a făcut o legătură directă între aceste măsuri administrative și rezultatele elevilor, deși unele sunt foarte recente sau chiar inexistente, cum este cazul reducerii normei didactice.
Rezultatele elevilor și responsabilitatea profesorilor
Bolojan a menționat diferențele între notele de la clasă și cele de la examenele naționale, sugerând că aceasta ar indica o problemă de responsabilitate a profesorilor.
„Cu toate aceste lucruri – am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit – n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ. Și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă pe care un elev o primește și foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau – bacalaureat sau capacitate [n.red. – Evaluarea Națională] – este o diferență foarte mare și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”, a spus Ilie Bolojan, legând direct măsurile sale cu obiective educaționale.
