Record negru în mandatul lui Virgil Popescu. România, cea mai mare creștere la prețul energiei din UE

Politica dezastruoasă de liberalizare a pieței de energie și politica ministrului Energiei, Virgil Popescu, de a închide rapid termocentralele pe cărbune, au lăsat țara la mâna importurilor, cu efecte directe în explozia prețurilor. Potrivit Eurostat, în a doua jumătate a anului 2022, România a avut cea mai mare creștere a prețului la energie electrică. Mai mult, prețurile gazelor naturale, în condițiile în care România este al doilea producător din UE, ne-au plasat pe locul 2 în UE la creșterea exagerată a prețurilor.

Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în Prahova

Statisticile Eurostat arată că, în a doua jumătate a anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, prețurile energiei electrice de uz casnic au crescut în toate statele membre UE, cu excepția Maltei (-3%) și a Olandei (-7%), dat fiind că prețurile în Malta sunt reglementate, în timp ce guvernul olandez sprijină consumatorii cu sume forfetare și reduceri de taxe. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în România (+112%), Cehia (+97%), Danemarca (+70%), Lituania (+65%) și Letonia (+59%), iar cele mai mici au fost în Luxemburg (+3%), Austria și Germania (ambele +4%) și Polonia și Bulgaria (ambele +5%). Dacă Austria are petrolul și gazele din România, prin OMV, prețurile mici din Bulgaria, Germania și Polonia se explică foarte clar printr-o extindere a producției energiei pe cărbune, în contrast flagrant cu închiderile pe bandă rulantă dictate de ministrul Energiei, Virgil Popescu. Prețurile medii în a doua jumătate a anului trecut au crescut brusc de la 23,5 euro la 100 kWh la 28,4 EUR la 100 kWh, fiind sunt cele mai ridicate înregistrate de Eurostat. ”Țările UE au optat pentru diverse măsuri, cum ar fi reducerea taxelor și taxelor, scutiri temporare de taxe pentru consumatori, plafoane de preț, acordarea de sprijin pentru sume forfetare sau alocarea de vouchere pentru consumatorii finali, iar unele țări au aplicat prețuri reglementate”, arată Eurostat.

Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!

Majorare explozivă a prețului la gaze

Prefectul Emil Drăgănescu: „Vom lua la puricat toate pădurile din jurul Ploieștiului! Vom verifica modul în care se fac tăierile!”

Între a doua jumătate a anului 2021 și a doua jumătate a anului 2022, prețurile gazelor au crescut în toate cele 27 de țări ale UE. Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Cehia (+231%), România (+165%), Letonia (+157%), Lituania (+112%) și Belgia (+102%). Au fost doar două creșteri sub 20%: Croația (+14%) și Slovacia (18%). Exprimate în euro, prețurile medii ale gazelor pentru uz casnic în a doua jumătate a anului 2022 au fost cele mai scăzute în Ungaria (3,5 euro la 100 kWh), Croația (4,5 euro) și Slovacia (4,9 euro) și cele mai ridicate în Suedia (27,5 euro), Danemarca (20,8 euro) și Olanda (19,3 euro). Prețul gazelor naturale pentru gospodăriile din Suedia a fost cu 157 % mai mare decât prețul mediu al UE. Cu toate acestea, utilizarea gazelor naturale în Suedia este foarte limitată. În a doua jumătate a anului 2022, prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici a crescut substanțial la 0,1137 euro pe KWh, de la 0,0782 euro pe KWh cu un an înainte, atingând un maxim istoric, mai precizează Eurostat.

Producția nu mai contează

Deși România este al doilea producător de gaze naturale din UE, prețuri mai mici decât în țara noastră au avut consumatorii casnici din Austria, Bulgaria, Estonia, Franța, Slovenia, Germania, Lituania, Polonia, Slovacia, Croația și Ungaria. Prețurile la gaz pentru 100 KWh, exprimate în standardul puterii de cumpărare, au fost cele mai ridicate în Cehia (24,26), România (24,09) și Suedia (22,54). Cele mai scăzute prețuri la gaze bazate pe acest criteriu au fost observate în Ungaria (6,1) și Slovacia (6,2). Prețurile la gaze naturale pentru consumatorii non-casnici au crescut în toate cele 25 de state membre ale UE care au raportat aceste date (Cipru și Malta nu raportează prețurile la gaze naturale în sectorul non-casnic). Creșterile au variat de la 45,4 % la 283,2 %. Prețul a crescut cel mai mult în Ungaria (283,2 %), urmată de România (236,4 %) și Letonia (218,6 %). Prețurile gazelor naturale pentru sectorul non-casnic au crescut cel mai puțin în Franța (45,4 %), urmată de Irlanda, Olanda, Germania, Lituania, Danemarca, Slovenia, Austria, Finlanda și Belgia.