Anul trecut, România a înregistrat cel mai scăzut consum de energie electrică din UE, în condițiile în care deja avea cel mai redus consum pe cap de locuitor, semn că economiile la energie s-au făcut doar în țara noastră. Românii au ajuns să fie atât de săraci, încât au consumat doar 2,98 MWh per capita, față de media UE de 6,31 MWh și de vârful clasamentului, Finlanda, cu 15,33 MWh per capita. Chiar și în aceste condiții, importurile de energie au crescut cu 5,4% față de anul 2021.
STOP ABUZURILOR DIN JUSTIȚIE! Mesajul fostei sefe DIICOT Giorgiana Hosu, dupa achitarea post-mortem a politistului Dan Hosu: “Vreau sa se invete ceva din acesti 7 ani si oamenii sa invete sa gandeasca ei insisi. Sa nu se grabeasca nimeni sa arunce cu piatra”Ieșirile publice din ce în ce mai dese ale premierului Nicolae Ciucă, pentru a da vești bune despre creșteri economice în 2022, contrastează flagrant cu datele statistice din economia reală. Astfel, potrivit INS, consumul de energie în economie s-a redus cu 6,52%, ca rezultat al falimentelor companiilor din România, nevoite să-și închidă porțile din cauza prețurilor prohibitive la energie și gaze. Per ansamblu, consumul final de energie electrică în România a scăzut cu 7,18%, dat fiind reducerea drastică a consumului populației, de 9,25%, și a consumului pentru iluminatul public, cu 4,24%.
In atentia Politiei Prahova, OPC, ANAF! O firma din Brasov escrochează pensionari din Prahova, cu întâlniri la hoteluri, unde vând chinezării la supraprețFață de 2019, consumul final de energie electrică a scăzut anul trecut cu 6,49%, cea mai catastrofală prăbușire a consumului înregistrându-se în economie, unde reducerea a fost de 8,65%. Ordinul Ursulei von der Leyen către UE de a face economie la energie electrică a funcționat doar în România, unde consumul per capita a ajuns pe ultimul loc, la 2,98 MWh. Cel mai aproape de acest consum, deși la o distanță apreciabilă, s-au situat Letonia, cu 3,94 MWh, Cipru, cu 4,33 MWh, Lituania, cu 4,61 MWh, și Polonia, cu 4,65 MWh. Consumuri per capita de peste 5 MWh au avut Slovacia, Malta, Grecia, Italia, Portugalia, Bulgaria, și Spania, iar peste media UE, care a fost de 6,31 MWh, s-au situat Olanda, Germania, Cehia, Irlanda, Slovenia, Estonia, Franța, Belgia și Austria. Cel mai mare consum din UE în 2022 a fost înregistrat în Finlanda, de 15,33 MWh per capita.
Guvernul a aprobat cedarea pasajului de la Podul Înalt către Primăria Ploiești. Poate fi demarat proiectul de lărgire la patru benziSărăcie multă, emisii puține
La capitolul intensității CO2, emisii specifice în producția publică de energie electrică, România, cu 280 gCO2/kWh, s-a situat sub Polonia, cu emisii de 692 gCO2 /kWh, Bulgaria, cu 490 gCO2 /KWh, Germania – 395 gCO2 /kWh, Grecia – 316 gCO2 /kWh, precum și sub Olanda și Italia, cu emisii de 288 gCO2 /kWh. Cantitativ, Germania a produs 230,5 milioane tone CO2, Polonia, 123,9 milioane tone CO2, în timp ce România a produs doar 15,8 milioane tone CO2. În ce privește contribuția procentuală a surselor regenerabile variabile, eolian și fotovoltaic, în producția publică de energie electrică din UE în anul 2022, România, cu un procent de 15,7%, s-a situat sub media europeană de 22,3%, însă peste țări ca Cipru, Polonia, Austria, Ungaria, Estonia, Franța, Malta, Bulgaria, Letonia, Cehia, Slovenia și Slovacia. La capitolul procent din producția de energie pe cărbune, România mai are doar 11,45%, utilizând în acest moment 28,58% din capacitatea instalată. Pe primul loc în UE se clasează Estonia, cu 65,50%, din totalul producției de energie, pe cărbune, urmată de Polonia, cu 63,04%, Bulgaria, cu 38,63%, Germania, cu 33,45%, Slovenia, cu 20,3% și Grecia, cu 16,59%.
Date alarmante
Potrivit raportului Institutului Național de Statistică, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022, resursele de energie primară au scăzut cu 0,6%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 4,4%, față de aceeași perioadă a anului 2021. Astfel, anul trecut, principalele resurse de energie primară au totalizat 33.491,8 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 190,5 mii tep faţă de anul 2021. Totodată, producţia internă a însumat 17.816,8 mii tep, în scădere cu 467,2 mii tep (-2,6%) faţă de 2021, iar importul a fost de 15.675,0 mii tep, în creștere cu 276,7 mii tep (+1,8%).
