Scenariu sumbru în Europa – Ce e mai rău urmează să vină: Recesiune, inflație, frica la apogeu

Scenariu sumbru în Europa – Ce e mai rău urmează să vină: Recesiune, inflație, frica la apogeu

La 2,1% s-a situat creșterea economică în zona euro în trimestrul al treilea, potrivit datelor preliminare publicate ieri de Eurostat. De subliniat că încă nu există date preliminare pentru Grecia și nici pentru o serie de alte țări, prin urmare, estimările preliminare ale PIB-ului se bazează pe date care sunt incomplete și care sunt supuse revizuirilor ulterioare.

Activitatea Lukoil Ploiesti, in pericol, din cauza embargoului UE asupra titeiului rusesc?

Mai exact, în trimestrul al treilea din 2022, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,2% atât în zona euro, cât și în UE, comparativ cu trimestrul precedent.

Aviz amatorilor! O consilieră USR a construit ilegal un bloc între case. Verdict final al instanței

Comparativ cu același trimestru al anului precedent, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 2,1% în zona euro și cu 2,4% la nivelul UE în trimestrul al treilea din 2022, după rata de creștere de 4,3% înregistrată în ambele zone în trimestrul precedent, relatează publicația economică elenă Oikonomikos Tachydromos citată de Rador.

In atentia ITM Prahova! Angajatii fabricii Christof Industries, din Brazi, se afla intr-o situatie disperata. Trimisi la munca in strainatate, dar neplatiti!

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date pentru al treilea trimestru din 2022, Suedia (+0,7%) a înregistrat cea mai mare creștere față de trimestrul precedent, urmată de Italia (+0,5%), Portugalia și Lituania (ambele +0,4%). Scădere a fost înregistrată în Letonia (-1,7%), precum și în Austria și Belgia (ambele cu -0,1%). Ratele anuale de creștere economică au fost pozitive pentru toate țările, cu excepția Letoniei (-0,4%)

Următoarea comunicare de date cu privire la creșterea economică din trimestrul al treilea este așteptată pe 15 noiembrie.

Scenariul sumbru

Europa se află în fața unui amestec toxic de creștere slabă și inflație ridicată care s-ar putea înrăutăți, având în vedere impactul războiului din Ucraina. Acest lucru a fost evidențiat recent de șeful departamentului european al FMI, Alfred Kammer, care se declară în favoarea continuării creșterii ratelor dobânzilor de către Banca Centrală Europeană și a înăspririi politicilor macroeconomice ale UE pentru reducerea inflației, ajutând în același timp gospodăriile vulnerabile și companiile sustenabile să facă față crizei energetice.

Menținând ultimele prognoze din World Economic Outlook, FMI estimează că economiile dezvoltate ale Europei vor crește cu doar 0,6% anul viitor, în timp ce economiile emergente (excluzând Turcia și țările afectate de conflicte, Belarus, Rusia, Ucraina) vor crește cu 1,7%.

Prognoze cu privire la creșterea economică și inflație

În această iarnă, mai mult de jumătate din țările din zona euro vor înregistra o recesiune tehnică, ceea ce înseamnă cel puțin două trimestre consecutive de contracție a PIB-ului. În aceste țări, PIB-ul va scădea, în medie, cu aproximativ 1,5% față de nivelul de vârf. Croația, Polonia și România vor înregistra, de asemenea, o recesiune tehnică, cu o scădere medie a producției de peste 3%. Anul viitor, producția și veniturile Europei vor fi cu aproape jumătate de trilion de euro mai mici decât previziunile FMI de dinainte de război – ceea ce reflectă în mod clar impactul economic al războiului.

Și, deși se estimează că inflația va scădea anul viitor, ea va rămâne cu mult peste țintele băncii centrale, la aproximativ 6% și 12%, în economiile europene avansate și, respectiv, în cele emergente. Potrivit lui Kammer, rata de creștere și inflația s-ar putea dovedi a fi chiar mai proaste decât aceste previziuni deja sumbre.

Criza energetică

În ceea ce privește răspunsul UE la criza energetică, FMI spune că factorii de decizie politică au răspuns rapid și au acumulat suficiente rezerve de gaz în fața cererii crescute de încălzire de pe timpul iernii, dar avertizează că lipsurile suplimentare din aprovizionarea cu energie ar putea duce la o lovitură economică mai mare.

Scenariile FMI arată că o întrerupere completă a fluxurilor de gaze rusești către Europa, combinată cu o iarnă deosebit de rece, ar putea duce la lipsuri, la furnizarea gazelor pe cartelă și la pierderi de PIB de până la 3% în economiile Europei Centrale și de Est. Mai mult, ar putea duce și la o nouă perioadă de creștere accelerată a inflației pe continent.

Frica la ”apogeu”

Lumea, economiile și piețele se află într-un punct de inflexiune, după cum au apreciat recent doi guru ai pieței, Joachim Fels, economist-șef la firma de top în domeniul administrării capitalurilor PIMCO, și Dr. Hans-Jörg Naumer, director al piețelor globale de capital la Allianz Global Investors, schițând noul peisaj de pe pieţe şi din economii.

„Cu excepția anului 2008, nu-mi amintesc o imagine atât de sumbră în rândul factorilor de decizie și al investitorilor care au participat zilele trecute la reuniunile anuale ale FMI și ale Băncii Mondiale de la Washington”, a spus Joachim Fels. Prezentându-și impresiile despre climatul dominant, el a spus că frica este preponderentă, de la evoluțiile nucleare și geopolitice, lipsa de coordonare și o imagine slabă în politicile monetare și fiscale până la inflație și dispariția lichidității de pe piețe.

Ce e mai rău urmează să vină

În ceea ce privește perspectiva, există un sentiment comun că „ce e mai rău urmează să vină”, în timp ce toate scenariile de bază vizează o recesiune ușoară în SUA, una mai profundă în Europa și o contracție a creșterii în China. Există, de asemenea, un consens larg asupra factorilor care duc la o recesiune: războiul din Ucraina și sancțiunile, lupta cu „monstrul” inflației pe care o duc majoritatea băncilor centrale și războiul împotriva COVID-19 din China. În plus, se crede că riscurile au crescut: temerile cu privire la o escaladare (nucleară) a războiului din Ucraina au fost evidente la aceste întâlniri, la fel și îngrijorările cu privire la intensificarea tensiunilor comerciale și tehnologice dintre SUA și China. De asemenea, îngrijorările că băncile centrale ar fi forțate să majoreze dobânzile prea mult pentru a lupta împotriva inflației au fost în mod constant pe masă.

Pericol în Europa

Europa este văzută drept cel mai mare risc, având în vedere proximitatea sa față de războiul din Ucraina, potențialul de fragmentare a pieței obligațiunilor pe măsură ce BCE accelerează înăsprirea monetară, în timp ce sunt mari și îngrijorările cu privire la posibilitatea de a fi afectate fondurile de pensii, precum recent în Marea Britanie. În plus, mulți cred că a venit sfârșitul modelului economic al Germaniei, „locomotiva Europei”, având în vedere dependența țării în anii anteriori de China pentru exporturi, de Rusia pentru energie și de Statele Unite pentru securitate. În același timp, deși piețele emergente au dat dovadă de o relativă rezistență, dolarul puternic și creșterea ratelor dobânzilor, scăderea creșterii economice în lumea dezvoltată și în China previzionează și pentru piețele emergente un scenariu complicat.