Premierul Ilie Bolojan a explicat, în exclusivitate la Digi24, poziția Guvernului după avizul negativ dat de CSM proiectului privind pensiile speciale ale magistraților, avertizând că întârzierea reformei poate bloca fonduri esențiale din PNRR. Șeful Executivului a vorbit și despre economia României, pe care a comparat-o cu „un cocktail Molotov” gata să explodeze, despre reducerea cheltuielilor în toate ministerele, disciplina fiscală necesară și situația de la Hidroelectrica. Prim-ministrul a discutat și despre creșterea bugetului Armatei și extinderea treptată a programelor de înrolare. Tot la Jurnalul de Seară de la Digi24, Bolojan a comentat inconsecvențele din CV-ul lui Ionuț Moșteanu, după datele contradictorii dintre Bioterra și propriul său CV, spunând că situația „nu îl pune într-o poziție favorabilă”, dar că a avut „o colaborare bună” cu ministrul, căruia i-a sugerat „să țină capul sus”.
EDITORIAL | TELESHOPPING PE CADAVRE. Cum au venit „salvatorii” USR la Ploiești să vândă senzori muribunzilorBugetul Armatei Române
ACTUALIZARE Premierul a vorbit și despre bugetul Armatei și necesitatea creșterii treptate a capacității de înrolare.
Președintele CJ Prahova, Virgil Nanu, anunță demersuri în instanță pentru recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi„Bugetul armatei pe anul viitor va fi puțin mai mare ca anul acesta. Fiind această creștere asumată, ministrul Apărării își va dimensiona bugetele”, a spus Ilie Bolojan.
Acord între Consiliul Județean Prahova și Comuna Blejoi pentru realizarea cartierului ANL destinat medicilor de la SJUEl a precizat că extinderea programelor de înrolare trebuie făcută gradual.
Pentru înrolare – trebuie început cu un număr mic, 1000–2000–3000, și trebuie crescut treptat.
Toate ministerele, obligate să reducă cheltuielile
ACTUALIZARE Premierul a spus că toate ministerele trebuie să participe la efortul de reducere a cheltuielilor, cu diferențe acolo unde există deja deficit de personal.
„Toate ministerele trebuie să fie parte a acestui efort. Cei care l-au făcut nu mai trebuie puși încă o dată acestei presiuni – ministerul Educației a făcut deja efortul”, a declarat Ilie Bolojan.
El a subliniat că abordarea trebuie să fie realistă și diferențiată.
Trebuie făcut un calcul cât mai corect, pentru că sunt ministere unde au deja deficit de personal. Poate fi ministerul Apărării, însă și el trebuie să își facă o analiză și să reducă atât cât să nu afecteze capacitatea noastră de apărare.
Premierul a clarificat că nu se pune problema concedierilor acolo unde nu există personal suficient.
„Nu înseamnă că trebuie să dai oameni afară dacă ești în deficit – ci să nu mai angajezi și să optimizezi”, a explicat el.
Pentru a ilustra impactul dobânzilor plătite de România, Bolojan a făcut o comparație directă: „Autostrada Moldovei are o valoare care înseamnă dobânzile plătite de România. Programul Anghel Saligny – 55 de miliarde de lei tot programul – dacă ne-am gospodări să nu mai plătim aceste dobânzi, gândiți-vă cum ar fi.”
Reducerea cheltuielilor și presiunea pe deficit
ACTUALIZARE Premierul a vorbit și despre cheltuielile administrației locale și necesitatea reducerii aparatului bugetar.
„Pachetul pentru administrația locală a fost discutat cu administrația și a rămas aspectul reducerilor de cheltuieli. Pentru a trece pe creștere, nu avem altă posibilitate. Nu vom mai crește impozitele, dar trebuie pusă presiune pe cheltuieli”, a spus Ilie Bolojan.
Reducerea anvelopei de cheltuieli e un factor de presiune pentru ca fiecare minister să urmărească disciplina financiară. Cu siguranță numărul de angajați se constată că sunt în plus.
„În administrația locală, cu exact același număr de angajați, au cheltuieli diferite. Însă finanțările nu se fac din taxele locale, ci vin de la Guvern, iar nemaivând posibilitate – am venit cu această propunere de reducere a cheltuielilor de personal”, a mai spus premierul.
Despre impozitele pe proprietate, Bolojan a precizat: „Creșterile de impozit pe proprietate vor rămâne la local, fiind încasate de primării, însă nu de Guvern.”
Premierul a explicat că există instrumente clare pentru controlul cheltuielilor la nivel local, dar fără disciplină financiară deficitul nu poate fi redus.
„Există o grilă pe care fiecare prefectură din România o comunică primăriei – asta e o direcție”, a spus Ilie Bolojan.
El a avertizat că fără reducerea cheltuielilor statul nu își poate atinge obiectivele.
„Dacă nu facem disciplina financiară și reducerea cheltuielilor, nu ne vom putea echilibra deficitul. Ținta de deficit de 6,4% nu va fi atinsă”, a spus el.
Economia României, „un cocktail Molotov care va exploda”
ACTUALIZARE Premierul a vorbit și despre situația economică a țării și despre combinația de politici care a dus România în impas.
„Avem printre cele mai mici venituri ale bugetului de stat din UE – parte a bugetului de taxare redus, dar și a excepțiilor introduse tot de noi. Avem deficite enorme și nu putem avea abordări anglo-saxone la taxe, politici sociale nordice și reacție balcanică. E un cocktail Molotov care va exploda”, a spus Ilie Bolojan.
Datele arată că TVA e la limita inferioară din UE. Măsurile prin care am tăiat sporurile, am redus angajările își arată roadele – dar nu de pe o zi pe alta.
El a subliniat că împrumuturile din ultimii ani au costat mult.
„Pentru că ne-am împrumutat excesiv, plătim dobânzi mult mai mari decât alte țări care sunt în situația noastră. Trebuie să le scădem nu cu 1% ca acum, ci cu 2 sau 3%, dar asta se va întâmpla anul viitor. Nu e un stres dacă ne menținem disciplina fiscală”, a explicat el.
Bolojan a spus că preferă sinceritatea în locul promisiunilor nerealiste.
„Ori le spui oamenilor lucruri plăcute, ori le spui adevărul verde în față, care însă creează o situație de disconfort. Trebuie ca perioada pe care o trecem să fie cât mai scurtă. Să creezi așteptări neonorate nu este corect și eu nu am făcut-o nici când am fost în administrația locală”, a adăugat acesta.
Despre discuțiile din coaliție și mesajele publice
ACTUALIZARE Premierul a vorbit și despre relația cu liderii coaliției și diferența dintre discuțiile interne și declarațiile publice.
Și cu Grindeanu, și cu ceilalți președinți de partide discut problemele guvernării și eu încerc să am o comunicare cât mai bună cu cei cu care relaționez.
„Țin un dialog, dar aici sunt două tipuri de abordări: cele în spații private, în care lucrurile se desfășoară rațional, corect – cele din ședințele de guvern. Al doilea plan e cel de comunicare, în care apar poziționări diferite față de cele care se discută la masă”, a explicat el.
„Nazare a discutat cu toți cei implicați, a oferit detalii despre sumele colectate la finalul lunii octombrie, despre plata restanțelor – în aceste întâlniri au fost prezentate aceste probleme. Dar în spațiul public apar pseudo-informații care sunt total distorsionate”, a adăugat premierul.
Hidroelectrica – „bătaie de joc față de banul public”
ACTUALIZARE Premierul a fost întrebat și despre situația de la Hidroelectrica și modul în care Guvernul tratează folosirea banilor publici.
„Mă îngrijorează orice formă prin care există bătaie de joc față de banul public. Ministrul Energiei mi-a spus că va trimite corpul de control la Hidroelectrica. Rezultatul controlului trebuie făcut public, sesizate instituțiile abilitate și recuperată suma”, a declarat Ilie Bolojan.
Jurnaliști bruscați în Parlament: „E regretabil”
Premierul a comentat și incidentul din Parlament în care jurnaliști au fost bruscați de angajați ai instituției.
E regretabil, îmi pare rău despre situație. Eu nu am încurajat agresivitatea verbală sau fizică față de cineva, nici față de jurnaliști. Eu n-am încercat niciodată să fug de jurnaliști, eu n-am văzut ce s-a întâmplat, aș fi intervenit să îi lase pe jurnaliști în pace.
Premierul a precizat că astfel de comportamente nu reprezintă Guvernul.
„În fiecare zi sunt angajați care acționează prin ceea ce fac și se pot identifica cu Guvernul – dar n-am cerut niciodată așa ceva”, a declarat el.
„Când veneam la ședința Parlamentului, era un val de jurnaliști care fugea după câte un om. Eu mereu am venit la declarații. Am preferat o discuție instituțională, dezaprobând forma asta haotică și dezordonată”, a adăugat el.
Poziția premierului față de Ionuț Moșteanu
ACTUALIZARE Premierul a fost întrebat și despre controversele legate de CV-ul lui Ionuț Moșteanu, ministru susținut politic în actualul Executiv.
„Miniștrii acestui guvern sunt propuneri ale unor partide politice din arcul guvernamental. E cazul domnului Moșteanu”, a spus Ilie Bolojan.
El a precizat că nu a selectat miniștrii pe baza diplomelor.
Eu am încercat să nu lucrez cu CV-uri, cu diplome, ci am încercat să mă duc să lucrez cu ministrul în sine.
„Am auzit și eu aspectele de azi și nu sunt în natura să îl pună în situație favorabilă, însă eu am avut colaborare bună cu Moșteanu”, a spus Bolojan.
Premierul a spus că a discutat deja cu Ionuț Moșteanu, aflat în prezent în Bosnia, și că prioritatea este menținerea stabilității în Guvern.
„Am avut o discuție cu dânsul, e în Bosnia el acum. Eu iau act de situația în care suntem – sunt adeptul stabilității pe poziție, având în vedere că suntem în plină negociere a programului SAFE. E important să existe o continuitate. Sper ca zilele acestea lucrurile să se lămurească”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că decizia finală îi aparține ministrului: „Dacă pleacă, e o decizie pe care el o ia. Eu i-am spus: «Capul sus».”
Așteptările României de la Bruxelles
ACTUALIZARE Premierul a vorbit și despre sustenabilitatea sistemului de pensii și necesitatea unor reguli uniforme între categorii.
„Pentru a avea un sistem de pensii sustenabil – oamenii din generația mea, care vor ieși la pensie în 9-10 ani, vor fi înlocuiți doar jumătate – așadar pensionarea anticipată, care nu e justificată, de exemplu, de un mediu toxic, nu e sustenabilă. Această regulă trebuie extinsă și la celelalte categorii”, a spus Ilie Bolojan.
El a subliniat că diferențierile vor trebui păstrate acolo unde situația o cere: „Trebuie să existe diferențieri în funcție de dificultate – avem pensionare care se duce și la aproape 100% din brut – și aici trebuie o corecție.”
Premierul a insistat că schimbările nu mai pot fi amânate: „Trebuie făcut cât mai repede – în 2026 – ceva pentru a ieși din acest cerc vicios.”
Întrebat dacă Guvernul se așteaptă la clemență din partea Comisiei Europene, premierul a spus că Executivul încearcă să evite pierderile acolo unde jaloanele nu pot fi îndeplinite integral.
Unde în mod evident nu poți îndeplini jaloanele, trebuie să facem tot ce putem pentru a evita pierderile. La companii de stat unde încă nu avem conducere nouă, ar putea fi penalizări.
El a subliniat că există situații care nu țin exclusiv de un minister: „Sunt situații unde nu a ținut totul de un ministru.”
Premierul a adăugat că Executivul a transmis Bruxellesului toate măsurile adoptate până acum.
„Comisia a sesizat buna intenție a Guvernului și măsurile luate. Sper ca la evaluare să demonstrăm că sunt întârzieri independente de voința Guvernului și jalonul a fost per total respectat”, a spus el.
Avizul CSM și presiunea termenelor
ACTUAIZARE Premierul a explicat că avizul negativ dat de CSM afectează calendarul asumat de Guvern în fața Comisiei Europene.
„Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”, a spus premierul. El a precizat că există „lucruri care depind de Guvern”, dar și aspecte care nu țin de Executiv, pentru că „sunt măsuri care pot fi contestate, depinzi de judecători, de decizii ale instanței”.
Bolojan a subliniat că respectarea termenelor influențează direct fondurile europene.
De respectarea unor date de timp depind banii europeni care ne sunt reținuți: 800 de milioane de euro, o sumă destul de mare.
Premierul a vorbit și despre două niveluri ale reformei: „Aceasta e problema de formă, și apoi e problema de fond, care trebuie corectată. Punerea în practică, vedeți, nu depinde exclusiv de Guvern.”
Întrebat dacă vor fi analizate și alte sisteme de pensionare în afara celui al magistraților, Bolojan a legat subiectul de sustenabilitatea bugetului.
„Pentru a avea un buget de stat care să rezolve problemele sistemelor de sănătate sau educație, nu poți încasa bani decât de la cei care lucrează. Din acest motiv, economia trebuie pusă pe baze mai sănătoase, adică să ai cât mai mulți oameni – populație activă – în economia reală. Doar 53% din populația României lucrează sub o anumită formă”, a explicat el.
Știrea inițială
Discuția cu premierul Ilie Bolojan vine în ziua în care continuă controversele legate de parcursul academic și profesional al ministrului Ionuț Moșteanu. Deși acesta a clarificat o parte din elementele din CV, Universitatea Bioterra a transmis pentru că Moșteanu a participat timp de patru ani la cursuri, în condițiile în care diploma menționează cinci ani, iar CV-ul său indică doar trei. Instituția precizează că ministrul a absolvit anii III și IV într-un singur an universitar. Totodată, Moșteanu a admis că a „greșit” într-un CV mai vechi, în care a trecut în mod eronat că a finalizat studiile la Universitatea Athenaeum, și nu la Bioterra.
În același timp, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ noului proiect de lege privind pensiile magistraților, potrivit surselor Digi24. Deși avizul este consultativ, Guvernul își poate asuma răspunderea pe inițiativă. Președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a declarat pentru Digi24 că va vota „categoric împotrivă” în ședința CSM. Radu Marinescu a precizat că proiectul va merge „mai departe pe traiectorie”, în timp ce vicepreședintele CSM Claudiu Sandu a arătat că toate instanțele și parchetele au respins propunerea Guvernului, iar ministrul Justiției s-a abținut la vot. El a adăugat că nu s-a discutat despre vreo formă de protest al magistraților.
Comisia Europeană a transmis, într-un răspuns pentru Digi24, că va evalua, după termenul limită de vineri, măsurile adoptate de România și va decide dacă jaloanele privind pensiile speciale din PNRR au fost sau nu îndeplinite.
