Fostul premier Theodor Stolojan este de părere că măsurile luate până acum de Guvernul Bolojan nu reprezintă o reformă, pentru că nu presupune regândirea sistemelor. În plus și aceste sancțiuni s-au izbit de o „coterie transpartinică” când a fost vorba de reducerea cheltuielilor la nivel local și central, a spus el la Digi24.
VIDEO: Poluarea în Ploiești. Interviu cu directorul APM, Florin Diaconu
„Credibilitatea României pe piețele financiare interne și externe depinde, de fapt, dacă respectăm angajamentul pe care ni l-am luat în relația cu Uniunea Europeană ca în perioada 2025-2031 să reducem deficitul bugetar de la peste 9% undeva la 3 și sub 3% deci, noi trebuie să mergem ca metronom în fiecare an cu această reducere și sunt trei căi de a reduce deficitul bugetar. Prima, cea mai frumoasă, ar fi să accelerăm ritmul de creștere economică. Dacă am avea o creștere economică nu cu 1% sau 0,8% ci cu 3-4% n-am avea atâta durere de cap să reducem deficitul. Sigur, alte căi sunt impozitele”, a explicat Stolojan.
Exemplu de urmat/ La doar câteva zile după ce au fost reclamate, muncitorii au asfaltat gropile din zona Dacia Poliserv (Bariera Bucov), bretea aflată în administrarea Secției Drumuri Naționale„A treia cale este să punem ordine în toți cei care consumă bani din bugetele țării. Din punctul meu de vedere, măsurile luate până acum nu înseamnă reformă, o reformă, înseamnă să regândești sistemele, să le așezi pe fundamente economice. Ce am făcut noi până acum a fost foarte simplu. S-a făcut de pe o zi pe alta, a crescut TVA-ul. Acuma, iată, avem impozite mărite la case și la mașini, dar unde ne-am împotmolit? Exact unde acționează această… eu îi zic coterie transpartinică, transpartinică la nivel central și local, exact pe reducerea cheltuielilor cu administrația publică. Reducerea cu 10% a cheltuieli administrației publice nu înseamnă reformă. Este o măsură care nu e sustenabilă în timp. Adică, vedeți dumneavoastră, dacă nu regândești modul de funcționare a acestor sectoare publice, atunci sigur că în timp se creează din nou o presiune care ne va duce exact la aceeași rezultate ca și până acum”, a mai spus fostul premier.
Veste bună pentru locuitorii comunei Drăgănești: Alte 5 sate vor beneficia de gaze naturale, prin „Anghel Saligny”Țara formelor fără fond
„România e țara unde aranjamentul bate regulamentul”, a mai spus Stolojan, citând un „patriarh al României”. „Eu spun mai mult. Readuc în memoria oamenilor ceea ce a spus un mare om de știință român, Titu Maiorescu –„țara formelor fără fond”. Deci noi adoptăm sisteme croite pentru o țară democratică, croite pentru o țară cu economie de piață, dar ele funcționează ca la noi”, a mai spus el.
„Da și vreau să vă dau exemple ca să înțelegeți, să înțeleagă lumea mai bine. Iată, justiția. Da, am creat un sistem în justiție care într-o democrație, într-o economie de piață, sistemul ar trebui să se regleze el singur, deci independența justiției este un atribut fundamental al democrației. Și am creat acest sistem, cu Consiliul Superior al Magistraturii care este gardianu proceselor curate din justiție. Și acuma ce constatăm? Că de fapt avem o inversare aici, că sistemul are o grămadă de probleme și concluzia e că el singur nu se poate curăța. Deci, iată am creat iar o formă care funcționează ca în România. Și nu e singura, pentru că sunt multe asemenea lucruri care ne arată disfuncționalități serioase”.
Sisteme care funcționează bine și exemple de disfuncționalități
Stolojan a mai spus că sunt și sisteme care funcționează foarte bine, precum SMURD sau serviciul de eliberare al pașapoartelor, dar că sunt și sisteme care au evidente disfuncționalități.
„Ministrul sănătății, într-un interviu dat după Anul Nou, ne spune că sunt spitale din România care au fost dotate cu echipamente costisitoare rezonanță magnetică, dar ei n-au radiologi care să folosească. Aceste echipamente stau nefolosite. Este un exemplu clasic de disfuncționalitate a unui sistem public și este o cheltuială neproductivă, o risipă de resurse”, a spus Stolojan.
„Și vă mai dau un alt exemplu. M-am uitat pe site-ul companiei Transelectrica din România, care transportă energia electrică pe rețelele de înaltă tensiune, dar menține și echilibru. Este dispeceratul care ține echilibru între producția și consum de energie electrică. Și la ora la care mă uitam importam de megawați. De ce importăm 1000 de megawați? Pentru că avem o centrală electrică care trebuia dată în funcțiune în 2019 și suntem în 2026 și încă nu funcționează. Centrala pe gaze naturale de la Iernut”.
