Femeile din spatele celor mai celebre prăjituri din lume. Ele au inspirat rețetele care au devenit repere în industria cofetăriei

Trei dintre cele mai iconice deserturi internaționale au fost inspirate de femei reale, ale căror talente, frumusețe sau personalitate au stimulat creativitatea cofetariilor de renume. Deși majoritatea preparatelor de cofetărie au fost create de bărbați, numele lor sunt, în mod frecvent, feminine, reflectând fascinația acestora pentru sensibilitatea și eleganța muzelor lor.

Virgil Nanu anunță cursuri gratuite de karate pentru copiii din Prahova: Investiție în sănătate și disciplină prin CS alPHa Prahova

Pavlova – balerina care a devenit legendă și desert

Probabil cel mai celebru tort din lume, Pavlova se remarcă prin bezeaua crocantă la exterior și moale la interior, de obicei acoperită cu frișcă și fructe proaspete. Atât Australia, cât și Noua Zeelandă revendică dreptul asupra invenției. Australienii atribuie crearea primei Pavlova lui Herbert „Bert” Sachse, la Hotelul Esplanade din Perth, în 1935.

Tot ei râdeau de PSD-iștii care taie panglici! Bolojan “inaugurează” o creșă în Suceava, deși clădirea nu are utilități, curent sau apă

„Întotdeauna am regretat că prăjitura cu bezea era invariabil prea tare și crustă, așa că mi-am propus să creez ceva care să aibă un blat crocant și să se taie ca o bezea. După o lună de experimente – și multe eșecuri – am dat peste rețeta, care a supraviețuit și astăzi”, spunea Bert într-un interviu acordat revistei Woman’s Day în 1973.

Rheinmetall, compania germană de armament căreia România îi încredințează direct un contract de aproape 6 miliarde de euro, a mituit în trecut oficiali greci pentru contracte cu dedicație. Directorul general de atunci al companiei este același cu care a bătut palma Ilie Bolojan

Neozeelandezii susțin, însă, că un bucătar anonim de la un hotel din Wellington ar fi inventat desertul în 1926. Indiferent de cine a creat Pavlova, numele tortului provine de la celebra balerină rusă Anna Pavlova (1881–1931), simbol al grației și expresivității dansului clasic. Cariera sa a fost definită de turnee internaționale care au transformat baletul într-un fenomen cultural global. Hotelierii din Perth și Wellington au găsit în frumusețea și delicatețea balerinei sursa de inspirație pentru denumirea desertului: „la fel de ușoară ca Pavlova”, cum remarca administratorul Harry Nairn.

Madlene – talentul unei servitoare transformat în legendă

Un alt desert celebru, madlenele, provine din Franța secolului XVIII și se remarcă prin forma de scoică și textura pufoasă. Numele lor este legat de tânăra Madeleine Paulmier, o servitoare foarte frumoasă în casa lui Stanislas Leszczynski, regele exilat al Poloniei și duce de Lorena. Când regele Ludovic al XV-lea a anunțat vizita la duce, Madeleine s-a oferit să pregătească dulciurile, înlocuindu-l pe bucătarul bolnav.

Regele s-a îndrăgostit imediat de prăjiturele și le-a botezat „madelaines”. De atunci, Madeleine a fost recunoscută pentru talentul ei, iar rețeta a devenit celebră. Alte surse atribuie inventarea madlenelor cofetarului Jean Avice sau chiar unui cardinal din Commercy, dar varianta legată de Paulmier rămâne cea mai cunoscută.

Charlotte – eleganță regală în desert

Prăjitura Charlotte este un exemplu de rafinament franțuzesc, creată în onoarea reginei englezoaice Charlotte (1744–1818), soția regelui George al III-lea al Marii Britanii. Regina Charlotte, cunoscută pentru pasiunea sa pentru dulciuri și sprijinul acordat artiștilor, a inspirat crearea unui desert elegant, inițial realizat din pâine albă sau prăjită, umplut cu cremă de vanilie, piure de fructe sau budincă.

Mai multe pentru tine

Celebrul bucătar francez Marie-Antoine Carême (1784–1833) a perfecționat rețeta, folosind pișcoturi și cremă bavareză, creând varianta „Charlotte à la Russe”, preparat care a ajuns și în onoarea țarului Alexandru I al Rusiei. Charlotte a devenit astfel un simbol al eleganței regale, combinând gustul rafinat cu o estetică desăvârșită.