Exclusiv/ DOVADA că benzinăria MOL nu a respectat clauzele din contractul cu Primăria Ploiești / DOCUMENT

​O analiză a documentelor istorice care stau la baza prezenței stației MOL din zona Obor pe domeniul public din Ploiești scoate la iveală detalii revoltătoare.

Exclusiv/ DOVADA că benzinăria MOL nu a respectat clauzele din contractul cu Primăria Ploiești / DOCUMENT

Contractul inițial, parafat în urmă cu trei decenii și preluat ulterior cu toate obligațiile juridice de către gigantul petrolier, conține clauze clare privind obligațiile de urbanism ale companiei în zonă.

MAIDAN ȘI LIMBAJ DE MAHALA LA PRIMĂRIE: Polițeanu a scăpat frânele! Atac mizerabil la adresa presei, în stilul „elevat” deprins la școlile lui Soroș

Deși actul oficial obligă operatorul să amenajeze o toaletă publică modernă și să suporte întreținerea spațiului verde, realitatea din teren arată un abandon total, tolerat inexplicabil de actuala administrație condusă de Mihai Polițeanu.

VICTORIE A PLOIEȘTENILOR: Concursul de slalom auto, mutat din centrul orașului în Parcul Municipal Vest în urma presiunilor publice!

​În timp ce dezbaterile din Consiliul Local s-au transformat în ultimele zile într-un război al declarațiilor politice pe Facebook, clauzele contractuale din actul semnat de municipalitate vorbesc de la sine. La articolele 5.2.5, 5.2.6 și 5.2.7 din documentul original, partenerul privat își asuma obligații ferme: realizarea unei toalete publice igienice, predate în proprietatea orașului, și acoperirea integrală a costurilor pentru întreținerea parcului de lângă stația MOL.

​Reporterul PHonline.ro a mers la fața locului în parcul de la Obor, să verifice dacă și în ce măsură au fost respectate aceste obligații impuse prin contract.

Ce am găsit? Șoc și groază! Toaleta publică ce trebuia să deservească zona și să fie administrată exemplar de companie este astăzi o clădire insalubră, plină de mizerie, împrejmuită cu un gard ruginit și încuiată cu lacăt.

Parcul din imediata vecinătate a benzinăriei, care ar fi trebuit să reprezinte o investiție în spațiul verde în beneficiul ploieștenilor, e o junglă plină de căpușe. Din cauza lipsei unei toalete funcționale, aleile parcului și spațiile verzi au fost transformate de trecători într-o latrină, fiind găsite resturi și materii fecale chiar lângă zona de tranzit.

În timpul reportajului, un ploieștean a fost surprins golindu-și vezica lângă un copac. Ne așteptăm ca tandemul Polițeanu-Tonsciuc să acuze că am regizat toate aceste chestiuni și că reporterul a venit cu punga de rahat de acasă.

​Este greu de explicat cum o companie cu o cifră de afaceri oficială de 9,5 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) și un profit net de 166 de milioane de lei (peste 33 de milioane de euro) pe piața românească nu a găsit resursele necesare pentru a întreține o toaletă și un spațiu verde, așa cum o obliga contractul.

În acest context, întrebăm public conducerea primăriei și pe consilierii care susțin orbește acest proiect dacă s-au deranjat vreodată, în tot acest mandat, să meargă în teren și să verifice dacă aceste clauze au fost respectate înainte de a propune prelungirea înțelegerii.

​Totodată, îi adresăm o întrebare directă primarului Mihai Polițeanu: de ce a așteptat pasiv ca alți consilieri din opoziție să vină în timpul ședinței cu propuneri și amendamente de majorare a tarifului? Nu cumva intra direct în responsabilitatea sa de serviciu, ca lider și administrator al acestui oraș, să analizeze piața și să se asigure din start că patrimoniul Ploieștiului nu este cedat pe bani mărunți?

Ne e foarte greu să înțelegem cum reprezentantul legal al comunității a preferat să vină în fața Consiliului Local să susțină un preț minim de 3,5 lei, plângandu-i de milă „doamnei de doar 50 kilograme” care i-a făcut o vizită la birou, lăsând protejarea bugetului pe umerii altor aleși locali.

​În spațiul public, susținătorii proiectului de prelungire automată, în frunte cu consilierul Mihai Tonsciuc, au încercat să prezinte această chirie de 3,5 lei pe metru pătrat ca pe o mare realizare financiară pentru Ploiești. La o analiză economică elementară însă, argumentul pică. Raportat la rata cumulată a inflației din ultimii 30 de ani și la evoluția cursului valutar leu-euro, valoarea reală a acestei chirii este mult inferioară celei din 1996. Practic, acceptând acest tarif fără o negociere reală bazată pe prețul pieței, Ploieștiul pierde bani în loc să câștige, primind un mărunțiș devalorizat.

​Situația devine cu atât mai sensibilă cu cât administrația locală aplică un dublu standard evident în gestionarea patrimoniului. Micii comercianți ploieșteni care dețin chioșcuri sau tonete în cartiere plătesc chirii de până la 70 de lei/mp și sunt supuși unor proceduri riguroase de licitație publică, fiind executați rapid în caz de neplată. În același timp, proprietarii de locuințe din oraș se confruntă în acest an cu o majorare substanțială a impozitelor locale, cu până la 180%, motivată tocmai de lipsa fondurilor la bugetul municipal. În schimb, gigantul petrolier beneficiază de prelungiri prin atribuire directă la preț de pomană, în ciuda nerespectării obligațiilor conexe din vechiul acord.

​Limita de doar 1 an impusă de Consiliul Local prin amendamentul adus proiectului inițial oferă Ploieștiului o ultimă șansă de a îndrepta lucrurile. Apropos, Tonsciuc! Nu tu ai obținut această victorie a prelungirii cu un singur an! Tu ai susținut prelungirea pe 5 ani la tariful de 3.5 lei/mp!

În următoarele luni, datorită consilierilor PSD care au atacat proiectul și a reprezentanților societății civile (nu datorită lui Tonsciuc!), acest teren trebuie evaluat la valoarea reală a pieței din 2026 și scos la o licitație publică deschisă.

Doar prin competiție liberă între marii operatori se poate obține un preț corect pe metru pătrat, similar cu cel din orașe precum Timișoara sau Baia Mare, unde redevențele aduc sume considerabile la bugetele locale. Ploieștenii au dreptul la un parc curat și la tarife corecte, iar patrimoniul public nu mai poate fi administrat pe furiș sau apărat doar prin postări pe rețelele de socializare.