Un diagnostic oncologic schimbă, inevitabil, viața unui pacient și a familiei sale. Frica, întrebările și incertitudinea apar aproape imediat. Totuși, medicina modernă arată tot mai des că un cancer descoperit devreme nu mai trebuie privit doar ca o condamnare, ci ca o afecțiune care poate fi tratată și vindecată.
Cui îi e frică de activistul civic Gerard Georgescu și care sunt motivele pentru care Polițeanu îl vrea eliminat?Cancerul colorectal este una dintre patologiile în care depistarea precoce poate face diferența decisivă. Atunci când boala este identificată în stadii inițiale, tratamentul poate fi mai scurt, mai eficient, iar recuperarea pacientului mult mai ușoară.
Mihai Apostolache (România în Acțiune) critică dur prioritățile taberei Polițeanu: Parada LGBT din Capitală, preferată în detrimentul copiilor cu dizabilități din Ploiești„Relația pe care medicul a construit-o cu mine a fost una excepțională, umană”
Cristian Catană, în vârstă de 51 de ani, a aflat la începutul anului 2025 că are cancer colorectal, localizat la nivelul colonului drept. Diagnosticul a venit în urma unui control de rutină, într-un moment în care nu avea niciun simptom și se simțea foarte bine.
Andrei Gușă, deputat AUR, reacție la postarea LGBT a consilierului primarului Polițeanu: „Dacă girează o astfel de abordare, devine incompatibil cu funcția de primar din punct de vedere moral și civilizațional”Vestea a fost un șoc, însă a înțeles că timpul e cel mai important factor și că următorul pas trebuia făcut rapid: alegerea chirurgului și a spitalului în care urma să fie operat.
„M-am speriat. Oricine s-ar speria. Indicația pe care am primit-o a fost de a căuta un chirurg și de a face, cât mai repede, o operație. Am căutat soluții pe internet și am hotărât că vreau să fiu pacientul doctorului Cătălin Copăescu. Faptul că am ales eu, unde și cine să mă opereze, mi-a dat sentimentul că sunt în control, că pot decide și asta mi-a făcut extrem de bine. În plus, relația pe care medicul a construit-o cu mine a fost una excepțională, umană, sinceră, foarte caldă, ceea ce a contribuit la echilibrul meu emoțional și la încrederea că, în final, totul o să fie bine. Și a fost bine.
Pe 19 mai s-a împlinit un an de la operație. Pe 8 mai am făcut un control amănunțit, în urma căruia am dovada că sunt sănătos. Nicio recidivă, nicio problemă. Am avut cancer și sunt vindecat, iar experiența prin care am trecut a fost una surprinzător de ușoară. Cu mai mulți ani în urmă am fost operat de apendicită. Era singura operație prin care mai trecusem. Comparativ, m-a durut mai mult, m-am refăcut mai greu și a fost mai complicată”, povestește pacientul.
Pacientul a ajuns la Ponderas Academic Hospital, în Centrul de Excelență în Chirurgie Colorectală, unde a fost investigat complet. Înainte de stabilirea tratamentului, cazul său a fost analizat în Tumor Board, în care au fost implicați medici de diferite specialități – chirurg, oncolog, anatomopatolog, imagist. Pe baza tuturor rezultatelor, echipa medicală a decis că intervenția chirurgicală era prima etapă necesară.
„Operația era pasul imediat necesar și putea fi realizată minim invaziv”
În patologiile oncologice, decizia terapeutică nu este luată după un tipar unic. Fiecare caz este evaluat individual, în funcție de localizarea tumorii, stadiul bolii, rezultatele biopsiei, investigațiile imagistice și starea generală a pacientului. Tocmai această personalizare a tratamentului crește șansele de reușită.
În cazul lui Cristian, decizia Tumor Board a indicat faptul că boala putea fi tratată chirurgical, cu șanse foarte mari ca intervenția să fie suficientă.
„I-am explicat pacientului care sunt opțiunile. Operația era pasul imediat necesar și putea fi realizată minim invaziv. Existau șanse foarte mari ca boala să fie complet vindecată doar prin operație. Verdictul final, care a venit în urma examenului anatomopatologic, a confirmat ceea ce am văzut intraoperator, și anume că tumora a fost complet îndepărtată, că nu exista nici invazie vasculară, nici limfatică și că procedura chirurgicală a fost una curativă”, explică Prof. Dr. Cătălin Copăescu, Chirurg de Excelență în Chirurgie Colorectală.
Pacientul se informase înainte și știa deja că există mai multe variante de abord chirurgical minim invaziv. După discuția cu medicul, a ales intervenția robotică.
„Doctorul Copăescu mi-a explicat ce urmează să facă și m-a lăsat să aleg tipul intervenției. Știam și care sunt avantajele pentru varianta robotică, iar detaliile suplimentare pe care le-am primit de la medic au contribuit decisiv la decizia mea. Și a fost cea mai bună decizie, și pentru rezultatul operației, dar și pentru modul extrem de rapid și ușor în care m-am refăcut”, mărturisește pacientul.
Operația a durat aproximativ trei ore. Rezultatul a confirmat scenariul favorabil: tumora a fost îndepărtată complet.
Păstrarea funcțiilor organismului, la fel de importantă ca îndepărtarea tumorii
Chirurgia robotică permite medicului să opereze cu o precizie ridicată, într-un spațiu anatomic dificil, cu vizibilitate foarte bună și instrumente fine. Robotul nu operează singur, ci reproduce mișcările chirurgului, oferindu-i acestuia un control superior asupra gestului operator.
În cancerul colorectal, obiectivul este dublu: îndepărtarea completă a țesutului bolnav și păstrarea funcțiilor organismului, astfel încât pacientul să aibă o recuperare cât mai bună și o calitate a vieții cât mai apropiată de normal.
„De 20 de ani se dezvoltă chirurgia laparoscopică adresată cancerului colorectal, iar de peste 10 ani se practică chirurgia robotică – nivelul ei de dezvoltare ajungând la aplicarea unor protocoale de îndepărtare a țesutului bolnav în planuri de disecție chirurgicală care respectă structurile nobile ale pelvisului: structurile nervoase, musculare, care nu sunt afectate de cancer. Aceste planuri sunt milimetrice – nu poți diseca în aceste zone cu o foarfecă, indiferent cât de bine este ascuțită și indiferent de cât este de îndemânatic chirurgul, pentru că nu poți vedea foarte bine în adâncime. Însă, cu ajutorul vederii tridimensionale de înaltă rezoluție a robotului, cu instrumentele sale care au vârful de dimensiuni milimetrice, vei putea diseca într-un spațiu care are câțiva centimetri cubi“, explică prof. dr. Copăescu.
În cazul lui Cristian, intervenția a început cu explorarea intraoperatorie, o etapă esențială pentru confirmarea exactă a situației din abdomen. Chirurgul a verificat organele abdominale, a evaluat extinderea bolii și a exclus prezența unor leziuni neașteptate sau a metastazelor. După această etapă, echipa medicală a putut continua operația conform planului stabilit.
Alături de prof. dr. Cătălin Copăescu, din echipa chirurgicală a făcut parte și Dr. Loredana Bărbulescu, medic primar chirurgie generală.
„Etapa de explorare și de stadiere intraoperatorie robotică. Ulterior am îndepărtat complet tumora prin hemicolectomie dreaptă. Au fost rezecate o parte din colonul transvers, colonul ascendent, cecul, adică segmentul care face legătura dintre intestinul subțire și cel gros, precum și 20 de ganglioni limfatici.
Am realizat apoi reconstrucția, intestinul subțire fiind conectat la colonul rămas, printr-o anastomoză latero-laterală, metodă chirurgicală prin care două segmente de intestin sunt legate între ele pe părțile laterale, ceea ce previne riscul de stenoză”, detaliază dr. Loredana Bărbulescu.
Rezultatul care a confirmat vindecarea
În oncologie, succesul unei intervenții chirurgicale nu este confirmat doar în sala de operație. Examenul anatomopatologic este cel care arată cu precizie cât de extinsă a fost boala, dacă marginile de rezecție sunt curate și dacă există sau nu semne de invazie în ganglioni, vase de sânge, vase limfatice sau nervi.
În cazul lui Cristian, analiza a adus cele mai bune vești: tumora nu trecuse prin peretele colonului, nu se răspândise în țesuturile din jur, iar ganglionii îndepărtați au fost negativi. Aceste rezultate au confirmat că operația fusese suficientă.
„Raportul analizei anatomopatologice a confirmat că intervenția a fost una curativă. Pacientul a fost preluat de medicul oncolog, care pe baza tuturor datelor a decis că nu este necesară cura cu citostatice, singura recomandare fiind respectarea unui program de follow-up, de monitorizare, la intervale regulate. Și, la un an de la intervenție, investigațiile arată că este bine, atât imagistic, cât și în urma evaluărilor bioumorale”, completează dr. Loredana Bărbulescu.
Astfel, pacientul nu a avut nevoie de chimioterapie, ci doar de monitorizare periodică. La un an de la intervenție, controalele au confirmat evoluția favorabilă.
Screening-ul cancerului colorectal recomandat după 45 ani
Cancerul colorectal poate evolua mult timp fără simptome, iar atunci când apar semne evidente, boala poate fi deja într-un stadiu mai avansat.
Multe cancere colorectale se dezvoltă lent, în ani, pornind de la polipi sau leziuni precanceroase. Tocmai de aceea, colonoscopia are un rol major: poate depista aceste modificări și, în multe cazuri, permite îndepărtarea lor înainte să se transforme în cancer.
Screeningul este recomandat în special după 45 de ani, dar poate fi necesar mai devreme pentru persoanele care au antecedente familiale de cancer colorectal.
Video PHonline.ro
