Canicula, între titlurile alarmiste și căldura normală de vară. Cum trecem peste codul roșu fără să ne alarmăm

În ultimele zile, zona media a fost împânzită cu mesaje care au tentă alarmistă cu privire la situația meteorologică. Recent, ANM a emis o prognoză prin care anunță că temperaturile pot ajunge la 41 de grade Celsius, în următoarele zile. În unele instanțe, canalele media au comunicat acest fapt prin titluri care pot contribui la generarea unor stări de neliniște și îngrijorări în rândul cetățenilor. Câteva cuvinte sau sensuri pot face diferența între informarea responsabilă și prezentarea exagerată a unor fenomene meteorologice. Gândul a stat de vorbă cu sociologul Mirel Palada, care ne-a explicat în ce cheie trebuie să privească cititorul, precum și spectatorul TV toate informațiile care vin despre codul roșu și caniculă.

Viceprimarul Alexandru Săraru (AUR) susține că Mihai Polițeanu vrea să-l elimine pentru că a devenit o voce incomodă: „M-am opus tunului imobiliar al benzinăriei MOL și paradei LGBT. L-am chemat în instanță pe primarul Polițeanu pentru toate acuzațiile nefondate”

Însă, mai înainte de toate, cum definim termenul de caniculă? Potrivit specialiștilor, există câteva criterii clare care delimitează zona temperaturilor normale de cele care pot deveni periculoase. Canicula este definită prin temperaturi foarte ridicate care persistă mai multe zile la rând. În România, ANM consideră caniculă perioadele în care maximele depășesc 35 de grade Celsius timp de cel puțin 3 zile. Fenomenul este însoțit și de nopți tropicale, cu temperaturi care rămân peste 20 de grade Celsius.

Încă 7 comune din Prahova vor avea apă și canalizare. Virgil Nanu, CJ Prahova: „Acești oameni au așteptat prea mult”

Canicula apare frecvent în lunile iulie și august, dar poate fi înregistrată și la începutul verii sau în septembrie. În funcție de intensitatea și durata fenomenului, autoritățile emit avertizări cod galben, portocaliu sau roșu Organizația Meteorologică Mondială definește valul de căldură ca o perioadă cu temperaturi peste valorile normale, atât ziua, cât și noaptea.

„Valurile de căldură au consecințe asupra sănătății, agriculturii, energiei electrice, incendiilor forestiere și infrastructurii”, menționează Organizația Meteorologică Mondială.

Cod roșu de caniculă în România: între informarea responsabilă și tendința alarmistă

În ultimele zile, tot mai multe canale media prezintă codul roșu de caniculă cu o tentă care poate să genereze îngrijorare, neliniște sau chiar teamă. „Canicula pune stăpânire pe România”, „România se topește”, „Urmează zile de foc în București” – sunt doar câteva dintre titlurile care anunță cititorii despre temperaturile ridicate.

Totuși, cum ar trebui să privească publicul informațiile și titlurile despre caniculă și codurile roșii de avertizare care apar pe micile ecrane și în presă? Care este echilibrul dintre informarea responsabilă și riscul ca mesajele repetate sau formulate alarmist să genereze neliniște ori, dimpotrivă, să ducă la banalizarea acestor avertizări și la ignorarea lor? La aceste întrebări ne-a răspuns sociologul Mirel Palada, care a explicat că astfel de informări alarmiste au menirea de a controla, sub o formă sau alta, cetățenii.

„Un popor în criză e mult mai ușor de gestionat”

Sociologul Mirel Palada a explicat pentru Gândul că această „isterie continuă” reprezintă o „nevoie de a ține mereu poprul în criză”. A reamintit perioada în care pandemia de Covid-19 a destabilizat societățile din multe puncte de vedere, precum și despre teoriile care au apărut apoi.

„Românii trebuie să înțeleagă că această isterie continuă, că e catastrofă, face parte din nevoia de a ține mereu poporul în criză. Un popor în criză e mult mai ușor de gestionat”, spune sociologul.

„Din 2020 suntem în criză continuă, ba că vine Covidul, unii ziceau că e făcut în laboratoare chineze. Acum vin americanii și spun că a fost făcut în laboratoarele chineze și că au fost arme biologice cu funcții întărite de omorât cât mai mulți oameni. A venit criza cu energia, criza cu prețurile și inflația.

Pe vremuri, când era cel mai bun premier al României, Ponta, așa zic sondajele, era 2%-4% inflația, toți deontologii comentau. Am avut 2 ani la rând 15-20% inflație și nu am mai avut deontologi care să comenteze”, relevă Mirel Palada.

El afirmă că românii au trecut, în ultimii ani, printr-o succesiune de crize prezentate intens în spațiul public. În opinia sa, avertizările repetate, inclusiv cele privind canicula, contribuie la amplificarea acestei stări de îngrijorare.

„A venit războiul în Ucraina, zeci de miliarde de euro să ne ajutăm vecinul să omoare la ruși. Acum își pierd jumătate din țară. Acum, cel mai recent, cât e iarnă să fie cod roșu, cât e vară să fie cod roșu.

Acum zeci de ani nu zicea nimeni de cod roșu. Era vară și era cald. Acum suntem într-o isterie continuă care e menită să țină speriat poporul”, a spus Mirel Palada pentru Gândul.

Fact Check Gândul: Semaforul „topit” care a indus lumea în eroare

Pe rețelele de socializare a circulat un videoclip în care apare un semafor „topit” în Italia. Europa traversează un episod de căldură extremă, iar meteorologii au anunțat temperaturi care depășesc pragul de 40 de grade Celsius. În paralel, pe social media apar imagini și videoclipuri scoase din context, care amplifică panica și dezinformează publicul.

Un videoclip cu un semafor aparent „topit” în Italia a devenit viral pe rețelele sociale. Imaginile au fost prezentate drept efect al caniculei, însă informația este falsă. Potrivit presei locale, semaforul a fost avariat de incendiul unui autoturism, nu de temperaturile ridicate. Incidentul s-a transformat rapid, însă, într-un material menit să dezinformeze publicul.

Presa locală din Italia confirmă că semaforul a fost avariat în urma incendiului unui autoturism, la care au intervenit pompierii și poliția. Ulterior, imaginile au fost distribuite fără context pe rețelele sociale. Clipul a strâns peste 1,6 milioane de vizualizări și a fost prezentat în mod eronat ca dovadă a efectelor caniculei.