Puțini oameni recunosc că bârfesc, însă aproape toți au purtat, măcar o dată, o conversație despre cineva care nu era prezent. Fie că discutăm despre un coleg de serviciu, un vecin, o vedetă, un politician sau chiar un membru al familiei, astfel de schimburi de informații fac parte din viața de zi cu zi.
Cum va arăta Palatul Culturii în seara marii finale dintre Argentina și Spania? Vezi aici primele imagini!Deși termenul „bârfă” are, în general, o conotație negativă, cercetările din ultimii ani arată că fenomenul este mult mai complex. Specialiștii susțin că interesul pentru viața celorlalți nu este doar un simplu obicei social, ci un mecanism care a contribuit la dezvoltarea relațiilor umane, la cooperare și chiar la supraviețuirea comunităților.
Decizia Cjue – Lin II confirma ca Decizia ÎCCJ nr. 67/2022 este corecta si a fost aplicata corect. O limitează doar pentru fraudele care afectează fondurile Uniunii EuropeneBârfim mai des decât ne imaginăm
Studiile din psihologie arată că discuțiile despre persoane absente ocupă o parte semnificativă din conversațiile noastre zilnice.
VIDEO: Drumul Câmpina-DN 1, surpat în ianuarie, a fost refăcut și consolidat la inițiativa lui Virgil Nanu. Vineri, a fost redeschis circulației!Într-o cercetare realizată pe câteva sute de adulți, psihologii americani Megan Robbins și Alexander Karan au analizat mii de conversații obișnuite și au descoperit că aproximativ 14% dintre acestea conțineau informații despre persoane care nu erau de față.
Participanții petreceau, în medie, aproape o oră pe zi discutând despre alte persoane.
Poate și mai surprinzător este faptul că majoritatea acestor conversații nu aveau un caracter răutăcios. Aproape trei sferturi dintre ele aveau un ton neutru, fiind simple schimburi de informații sau observații despre oameni și comportamentul lor.
De ce este bârfa importantă pentru oameni
Antropologul britanic Robin Dunbar, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători ai comportamentului social, consideră că bârfa a avut un rol esențial în evoluția speciei umane.
El explică faptul că primatele își consolidează relațiile printr-un comportament numit grooming, adică îngrijirea reciprocă a blănii. Acest gest nu are doar rol de igienă, ci întărește legăturile dintre membrii grupului și reduce conflictele.
În cazul oamenilor, limbajul a preluat această funcție.
În loc să petrecem ore întregi îngrijindu-ne reciproc, stăm la o cafea, schimbăm impresii și discutăm despre persoane cunoscute. Din perspectiva antropologiei, bârfa reprezintă echivalentul modern al acestui comportament întâlnit la alte primate.
De ce este creierul atât de interesat de viața altora
Neuroștiința oferă o explicație fascinantă pentru această curiozitate aparent inevitabilă.
Atunci când aflăm informații despre alte persoane, se activează regiuni ale creierului implicate în înțelegerea intențiilor și comportamentului uman, printre care cortexul prefrontal medial și joncțiunea temporo-parietală.
Aceste zone ne ajută să răspundem la întrebări importante pentru viața socială:
- În cine putem avea încredere?
- Cine respectă regulile grupului?
- Cine este sincer?
- Cine ar putea reprezenta un risc?
Pentru creier, astfel de informații sunt extrem de valoroase, deoarece contribuie la luarea deciziilor și la adaptarea comportamentului în comunitate.
Bârfa funcționează și ca un mecanism de protecție socială
Sociologii definesc bârfa ca schimbul de informații despre persoane absente, însoțit de o evaluare pozitivă sau negativă a comportamentului acestora.
Acest proces contribuie la formarea reputației fiecărui membru al grupului.
Atunci când cineva află că o persoană și-a încălcat promisiunile, a mințit sau a avut un comportament incorect, informația circulă rapid. Drept urmare, ceilalți devin mai prudenți în relația cu acea persoană.
În acest fel, bârfa transmite nu doar informații despre indivizi, ci și despre valorile grupului și despre comportamentele considerate acceptabile.
De ce ne apropiem mai ușor atunci când împărtășim informații
Psihologii au observat că oamenii dezvoltă mai repede relații apropiate atunci când discută despre persoane pe care le cunosc amândoi.
Împărtășirea unei informații considerate importante sau confidențiale creează senzația apartenenței la același grup și consolidează sentimentul de încredere.
Unele cercetări sugerează că astfel de conversații pot reduce stresul și favoriza apariția unor reacții biologice asociate atașamentului social.
Când bârfa devine toxică
Faptul că acest comportament are un rol evolutiv nu înseamnă că orice bârfă este benefică.
Psihologii fac diferența între schimbul de informații utile și răspândirea deliberată a unor zvonuri false sau exagerate.
Bârfa devine nocivă atunci când urmărește:
- distrugerea reputației unei persoane;
- excluderea acesteia dintr-un grup;
- manipularea opiniei celorlalți;
- umilirea sau hărțuirea socială.
În astfel de situații, consecințele pot afecta serios sănătatea emoțională a persoanei vizate și relațiile dintre membrii comunității.
Originea surprinzătoare a cuvântului „bârfă”
Lingviștii consideră că verbul „a bârfi” provine cel mai probabil dintr-o rădăcină onomatopeică, care imita murmurul sau vorbirea repetitivă, ori dintr-un termen din limbile slave cu sensul de „a pălăvrăgi”.
Inițial, cuvântul nu avea sensul negativ pe care îl cunoaștem astăzi. El desemna mai degrabă vorbirea fără un scop precis, iar abia ulterior a început să fie asociat cu discuțiile despre viața altor persoane.
Și cuvântul englezesc „gossip” avea un alt înțeles
Interesant este că termenul englezesc „gossip” nu desemna, la început, bârfa.
În Evul Mediu, acesta provenea din expresia „god-sibb”, care însemna „rudă spirituală”, adică nașul, nașa sau o persoană foarte apropiată familiei.
Mai târziu, termenul a fost folosit pentru femeile care asistau la nașteri și petreceau multe ore împreună discutând. În timp, sensul s-a modificat și a ajuns să desemneze persoanele care vorbesc despre viața altora, iar apoi chiar actul de a bârfi.
Ce spun cercetările despre bârfă
Mai multe concluzii desprinse din studiile recente contrazic imaginea exclusiv negativă a acestui comportament:
- aproximativ 14% dintre conversațiile zilnice conțin informații despre persoane absente;
- majoritatea discuțiilor despre alții au un ton neutru și nu sunt răutăcioase;
- interesul pentru viața altor oameni reprezintă o adaptare evolutivă care a favorizat cooperarea;
- schimbul de informații sociale contribuie la consolidarea relațiilor și la respectarea regulilor în cadrul grupurilor.
Bârfa nu este întotdeauna un lucru rău
Privită prin prisma psihologiei și a antropologiei, bârfa este mai mult decât un simplu obicei sau o conversație lipsită de importanță. Ea a contribuit la formarea comunităților umane, la dezvoltarea încrederii și la transmiterea normelor sociale.
Totuși, aceeași abilitate poate deveni periculoasă atunci când este folosită pentru răspândirea unor informații false sau pentru a afecta intenționat imaginea unei persoane. Diferența dintre o conversație socială și o bârfă toxică nu constă în faptul că vorbim despre cineva absent, ci în intenția și consecințele pe care acele cuvinte le pot avea.
Video PHonline.ro
