Marea reformă a guvernului Bolojan ar fi lăsat România fără încă 200 de milioane de euro din PNRR. Deși s-au lăudat că România va face economii serioase în urma politicii de reducere a posturilor la stat cu orice preț, de curând am aflat și prețul: 200 de milioane de euro. Atât pare să coste neîndeplinirea unui jalon din PNRR, scăpat din vedere de vicepremierul demis Oana Gheorghiu. Acuzația a fost făcută în urmă cu câteva luni de fostul secretar general al Guvernului, senatorul Radu Oprea, iar o hotărâre de guvern dată în această săptămână adâncește misterul banilor pierduți.
„Misterul” celor 200 de milioane de euro din PNRR, pierdute de România printr-o decizie inexplicabilă a Oanei GheorghiuPovestea jalonului 440 din PNRR. Cum am pierdut 200 de milioane de euro
Pe 30 aprilie 2026, Comisia Europeană transmitea României, printr-o scrisoare, de ce a pierdut aproape 200 de milioane de euro.
De 4 zile, festivalul Untold se desfășoară fără restricții și consumă energie cât un oraș. În plină criză energetică, apelul lui Bolojan de economisire a energiei nu s-a auzit la Cluj, în orașul condus de colegul de partid, Emil BocJalonul 440 nu a fost dus la îndeplinire; cel referitor la Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice(AMEPIP).
Peisaj apocaliptic la Ploiești. Strada Păstorilor: Gunoaie fermentate la soare, muscărie, focar de infecție!
Războiul vicepremierului cu AMEPIP
Povestea „super-agenției de control” începe în 2023. Marcel Ciolacu a înființat Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice(AMEPIP), care avea să fie în directa subordine a premierului.
„Super-agenția” a fost contestată de parlamentarii USR care au cerut în repetate rânduri desființarea ei. Inclusiv premierul Bolojan a criticat AMEPIP „pentru că nu a livrat nimic de când a fost înființată, în afară de hârtii și pseudo-contracte de performanță.”
În noiembrie 2025, Comisia Europeană a confirmat realizarea parțială a jalonului 440, care prevedea numirea conducerii „super-agenției”. Conform fostului secretar general al guvernului, Radu Preda, oficialii de la Bruxelles au deblocat 132 de milioane de euro din cei 330 de milioane de euro, suma totală alocată acestui jalon. Restul fondurilor erau destinate ocupării și operaționalizării tuturor posturilor agenției. Însă vicepremierul Oana Gheorghiu avea alte planuri.
”Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP. Nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună la Ministerul de Finanţe”, a declarat în luna noiembrie a anului trecut vicepremierul Oana Gheorghiu.
6 luni mai târziu, Comisia Europeană constata că jalonul 440 nu a fost îndeplinit așa că a „ajustat descendent” suma de 198.205.358 de euro din PNRR.
„Cam scumpă jucăria, doamnă!”
Fostul secretar general al guvernului a dezvăluit acest eșec al guvernului Bolojan și a arătat cu degetul către vicepremierul Oana Gheorghiu.
„Comisia Europeană a motivat într-o scrisoare de ce a plătit mai puțini bani pentru jaloanele și țintele din cererea de plată 3.
Țineți minte că jalonul referitor la AMEPIP avea două componente: numirea conducerii urmare procesulului de selecție și operaționalizarea agenției, iar suma reținută era de 330 milioane de euro.
Pentru că am reușit împreună cu colegii de la SGG să încheiem acest proces de selecție și să numim conducerea AMEPIP până pe 28 noiembrie 2025, data limită impusă de procedurile europene, am primit 132 milioane de euro.
Însă referitor la operaționalizarea AMEPIP am găsit o surpriză neplăcută: „Decizia cu numărul 572/2025 a Prim-ministrului a stabilit rolul și responsabilitățile Comitetului interministerial care sprijină implementarea reformei ÎS. Conform deciziei, Comitetul acționează ca o structură de coordonare a politicilor publice privind ÎS, și este mandatat să coordoneze și să armonizeze politicile autorităților publice privind ÎS, să propună abordarea strategică a Guvernului cu privire la rolul Statului ca acționar și principiile de gestionarea a portofoliului de ÎS și să promoveze standardele de guvernanță corporativă ale OCDE.
Înființarea acestei structuri paralele de guvernanță corporativă diluează funcțiile principale ale AMEPIP prin consolidarea coordonării strategice și orientării politice la nivelul comitetului interministerial, limitând totodată rolul AMEPIP la supravegherea tehnică”.
Deci înființarea comitetului doamnei Oana Gheorghiu ne-a făcut sa pierdem bani din PNRR!
Cam scumpă „jucăria” doamnă, pierderea totală pe acest jalon a fost de aproape 200 milioane de euro”, scria, în mai, Ştefan Radu Oprea.
Dragoș Pîslaru laudă eșecul Oanei Gheorghiu
După ce Comisia Europeană a anunțat că ne-au tăiat 200 de milioane de euro, Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, a sărit în ajutorul vicepremierului și a prezentat înfrângerea ca pe o victorie.
„Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro dintr-un total suspendat de 330 milioane, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni” , spunea, în mai, ministrul.
Cu alte cuvinte, Dragoș Pîslaru o laudă pe Oana Gheorghiu pentru realizarea primei părți a jalonului 440 care fusese oricum îndeplinită în noiembrie 2025.
Hotărârea misterioasă. De ce a fost îndeplinit jalonul abia după ce am pierdut banii
Guvernul Bolojan a aprobat în şedinţa de joi un proiect de hotărâre prin care aproba bugetul de venituri şi cheltuieli.
În text, sunt incluse şi posturile vacante de la AMEPIP, cu alte cuvinte exact cerința din a doua parte a jalonului 440.
Iar la nota de fundamentare, cei din fruntea guvernului recunosc faptul că au pierdut banii din jalon din acest motiv şi vor să repare lucrurile la 5 luni după ce au fost informaţi de către Comisia Europeană.
Surse din cadrul Guvernului, contactate de Gândul, transmit că punctul legat de AMEPIP, de pe ordinea de zi de joi, „nu are legătură cu vreun jalon din PNRR”.
Motivaţia ar fi aceea că „acel punct referitor la operaţionalizarea companiei a fost atins de vreo doi ani. Practic, este vorba doar despre aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli”.
Mai mult, aceleaşi surse spun că „AMEPIP are o problemă de capacitate administrativă (adică personal insuficient) încă de la înfiinţare”.
„Interesul României este să aibă o autoritate funcţională (AMEPIP), independent de jalonul aferent. AMEPIP are nevoie de capacitate administrativă pentru ce trebuie să facă – monitorizarea performanţei întreprinderilor publice. Ce a fost aprobat joi nu este o condiţionalitate din PNRR, decât în măsura în care deficitul lor de personal înseamnă o reversare a ceea ce Comisia a admis că e o atingere parţială a jalonului privind operaţionalizarea”, transmit surse din Guvern, pentru Gândul.
România mai are de încasat 4,5 miliarde de euro luna viitoare din PNRR, dar există riscul să piardă o mare parte din bani dacă până la 31 august nu adoptă Legea Salarizării şi Legea ANI.
Video PHonline.ro
