Premieră în UE: România este prima țară care dă bani fermierilor din acvacultură pentru carbonul captat în fermele piscicole

România devine primul stat membru al Uniunii Europene care pune în practică un mecanism de compensare a fermierilor din acvacultură pentru serviciile de mediu generate prin sechestrarea carbonului. Comisia Europeană a considerat abordarea românească unică la nivelul UE, potrivit lui Valentin Toma, directorul general al Direcției Generale Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii.Mecanismul a fost construit cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură de la Galați, ai cărui cercetători au contribuit la realizarea studiului științific necesar pentru cuantificarea carbonului sechestrat.

Străpungerea Gara de Vest-Gara de Sud: Consilierul local Mihai Apostolache (România în Acțiune): De ce să distrugem resurse publice funcționale?

„România a reușit să identifice o modalitate de acordare a acestor compensații pe tipurile de servicii de mediu cu privire la sechestrarea de carbon în domeniul acvaculturii”, a declarat Valentin Toma, potrivit agrobiznes.ro.
Apelul pentru acțiunea 2.1.4 „Servicii de mediu” a fost lansat pe 24 iulie și rămâne deschis până la 6 septembrie 2026. Bugetul total alocat este de 14,285 milioane de euro.

Centura Comarnic, aproape de inaugurare. Când ar putea fi deschis drumul care promite să decongestioneze DN1

Pentru acvacultura extensivă, compensația poate ajunge la 174,92 euro/ha/an, în timp ce fermele semi-intensive pot primi până la 97,18 euro/ha/an.
Autoritățile estimează că cel puțin 300 de ferme de acvacultură ar putea fi eligibile pentru această schemă.

Virgil Nanu intră tare în responsabilii lucrărilor de infrastructură din Câmpina: Dacă nu terminați drumul Câmpiniței integral,  nu o să mai primiți niciun ban!

Dacă numărul cererilor depășește bugetul disponibil, autoritatea de management intenționează să finanțeze toți solicitanții eligibili, însă cuantumul compensației va fi redus proporțional.

„Dacă se depun foarte multe cereri de finanțare, ca să poată să intre toate și să primească toate compensații, ele se vor diminua proporțional. Adică n-o să mai ia 175 euro/ha/an, ci mai puțin”, a explicat Toma.
Banii nu sunt acordați pentru simpla deținere a unei suprafețe de apă. Ferma trebuie să fie activă și să desfășoare efectiv activități de acvacultură.

Printre principalele condiții se numără deținerea unei licențe de acvacultură, a unei autorizații de mediu și a vizei anuale de mediu pentru anul în care este solicitat sprijinul.
O altă condiție este ca producția comercializată să fie cuprinsă între 50 și 1.500 de kilograme de pește pe hectar pe an, raportată la suprafața eligibilă.

În calculul sprijinului intră 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură. Sprijinul este plafonat la 50.000 de euro pe an pentru fiecare beneficiar, iar intensitatea maximă a finanțării publice este de 100%.
Autoritățile văd noua schemă nu doar ca pe o compensație pentru serviciile de mediu, ci și ca pe o sursă de finanțare pentru dezvoltarea fermelor.

Valentin Toma spune că banii încasați pot fi utilizați inclusiv pentru cofinanțarea unor proiecte viitoare de investiții.„Aceste compensații pe care le dăm pot fi folosite de acești fermieri să-și asigure cofinanțarea la următoarele lor proiecte de modernizare”, a declarat acesta.

În septembrie urmează să fie lansată din nou măsura pentru investiții în acvacultură. Oficialul a precizat însă că apelul anterior a atras doar 10 proiecte.