Andreea Esca a demarat vara aceasta un proiect aparte în inima Țării Oltului, mai precis la Porumbacu de Sus: un spațiu cultural de anvergură, destinat turiştilor care vizitează această zonă atât de pitorească. Inițiativa, dezvoltată alături de soțul ei, Alexandre Eram, și sprijinită de o comunitate strânsă de prieteni, a devenit din luna iulie un punct de atracție pentru iubitorii de artă, natură și experiențe locale autentice.
Consiliul Județean Prahova înființează trei servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici. 30 de posturi noi la DGASPCReporterul Click! l-a întâlnit pe Alexandre Eram, zilele trecute, chiar la Porumbacu de Sus, el fiind dintre oamenii care, alături de Andreea Esca, contribuie la dezvoltarea acestui proiect de suflet în inima Țării Oltului: „A lu’ Escana”.
Dominic Fritz a organizat o reuniune „de adio”, cu liderii USR. Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, l-a îmbrățișat pe fostul edil trimis acasă de instanță pentru conflict de intereseMai mult decât un spațiu turistic, „A lu’ Escana” este un loc al poveștilor, al întâlnirilor și al culturii, născut din dragostea pentru satul transilvănean și pentru autenticitate. Proiectul a fost dezvoltat de Andreea Esca și Alexandre Eram ca un spațiu dedicat comunității, artei, tradițiilor și turiștilor care caută experiențe autentice la poalele Munților Făgăraș.
Școala Politică a femeilor social-democrate, organizată la Sinaia. Prahova a găzduit ediția națională a OFSDNumele locului are o semnificație specială, inspirată din copilăria Andreei Esca, care răspundea cu mândrie „A lu’ Escana” atunci când era întrebată pe ulița satului „A cui ești tu, copilă?”.
Alexandre Eram este cunoscut publicului mai ales ca soțul Andreei Esca, însă la Porumbacu de Sus este și unul dintre cei care au investit ani de pasiune în conservarea patrimoniului local, restaurarea caselor tradiționale și dezvoltarea unor proiecte care pun în valoare identitatea locului.
Aici, trecutul și prezentul se întâlnesc într-o manieră foarte interesantă la A lu’ Escana, hub cultural și cafenea de specialitate construit în jurul patrimoniului rural restaurat. Locul nu este gândit ca o cafenea obișnuită, ci ca un spațiu de întâlnire între oameni, patrimoniu și cultura contemporană, găzduind concerte, expoziții, evenimente și întâlniri comunitare. Este un exemplu interesant despre felul în care o gospodărie și arhitectura tradițională pot primi o nouă viață și pot deveni parte din oferta turistică a unei destinații.
Andreea Esca şi soțul ei mai dețin la doar câteva străduțe distanță un complex de 11 căsuțe, restaurate și modernizate la interior, unde turiştii se pot caza și pot beneficia de tot confortul, dar se pot bucura în același timp de o experiență locală autentică. De
„Noi vrem să reînviem satele românești”
Click!: Domnule Eram, când ați deschis acest nou loc superb în Porumbacu de Sus? Cu ce gânduri l-ați făcut?
Alexandre Eram: Acest loc a fost deschis în luna iulie, vara aceasta. Ne-am tot gândit că trebuia să facem ceva pentru comunitate, pentru că, într-adevăr, aveam niște case în sat pe care le închiriam,dar voiam să mergem mai departe și să facem ceva și pentru comunitate. Noi vrem să reînviem satele românești!
Am început cu niște concerte culturale, a venit domnul Alexandru Tomescu, apoi au fost niște concert de jazz, apoi piese teatru. Și am văzut că prinde foarte bine și că oamenii vin în Porumbacul de Sus de la Sibiu, de la Cluj, de la Brașov.
Adică este un lucru, cred, foarte fain. Oamenii care vin să se cazeze la noi, au acum și un loc ca acesta unde pot bea o cafea și între timp văd și trei expoziții, iar seara pot urmări o piesă de teatru. Este și un loc de relaxare.
Click!: Înțeleg că a fost, chiar zilele trecute, și domnul Pavel Bartoș, pe aici…
Alexandre Eram: Da, a avut un spectacol fantastic, au fost 300 de persoane aici și oameni s-au bucurat de acest spectacol în natură. Eu cred că este fain să vezi un spectacol într-o sală la București, dar când vezi acest spectacol într-o șură, o experiență autentică.
Click!: Câte case ați restaurat în Porumbacu de Sus?
Alexandre Eram: Noi avem 11 case în sat pentru locuit și aici avem o sală de concert, o sală de expoziție, o casă unde avem și un butic pentru că încercam să-i susținem și pe designerii locali.
Click!: Locul acesta în ce perioadă îl găsim deschis?
Alexandre Eram: Noi suntem deschiși doar de două luni. Au fost foarte mulți turiști, de obicei turiștii vin în perioada iulie-august, dar o să-l menținem deschis și pe perioada iernii. Vom organiza niște concerte în weekend. O să mai facem o altă deschidere oficială în primăvară.
„Bunicii soției sunt din Porumbacu de Sus”
Click!: Cum a început, practic, povestea această frumoasă de la Porumbacu de Sus? Cum v-ați decis să luați casele acestea vechi, care erau în paragină, și să le restaurați?
Alexandre Eram: Bunicii soției sunt de aici, din Porumbacu de Sus și noi aveam o casă aici. Și, într-o dimineață, când m-am trezit, am văzut un băiat care dărâma o casă de lemn foarte vechi, pentru că era din 1850. Și i-am spus: „Ce faci, de ce o dărâmi?” Și el m-a spus: „Pregătesc lemn pentru iarna asta”.
Și atunci i-am spus: „Nu dărâmi nimic, cât vrei tu pentru casă?!” Și așa am achiziționat prima casă, nici nu știam ce să fac cu ea.
Click!: Și cu cât v-a dat-o? Cred că v-a dat-o pe nimic….
Alexandre Eram: Da, atunci era foarte ieftin. Acum sunt mult mai scumpe, prețurile au sărit în aer peste tot între timp. Și așa a început nebunia: am vrut să salvăm casele! Din pasiune am făcut asta, am tot salvat și acum avem în total 11 case.
Click!: 11 case de locuit care se pot închiria. Acum, de exemplu, sunt sold-out sau mai găsim locuri?
Alexandre Eram: Nu sunt sold-out, dar găsești rar locuri. În perioada de vară, gradul de ocupare este 95%. Însă puteți petrece aici și Crăciunul, Revelionul sau chiar Paștele.
Click!: Ce mâncare românească vă place?
Alexandre Eram: Aici se face un gulaș extraordinar, gulaș de vițel și de bivoliță, de bivol. E cea mai bună mâncare. Trebuie să veniți să gustați!
Aici în sat, într-adevăr, se face mâncare foarte bună. Avem legume proaspete găsiți și brânză de bivoliță. Încercăm să salvăm și bivolii din sat, pentru că sunt din ce în ce mai rari. De aceea am făcut aici o expoziție, să-i fac pe oameni să conștientizeze că sunt niște meserii pe cale de dispariție și este păcat, pentru că asta face parte din cultură.
Click!: Văd că acum sunteți aici. Cât timp petreceți pe an aici, la Porumbacu de Sus?
Alexandre Eram: În ultima perioadă, am stat foarte mult aici și mai ales în weekend, de joi până duminică.
Click!: Cât de dificil a fost acest proces de restaurare, pentru că înțeleg că totuși casele erau în paragină când le-ați achiziționat și bănuiesc că a fost o investiție destul de mare…
Alexandre Eram: Da, casele fiind din lemn foarte vechi, a fost este un proces de restaurare foarte greu. A trebuit restaurată fiecare bucată, lemnul a fost tratat, plus că trebuie să avem grijă de el în continuare.
Casele sunt utilate modern pe dinăuntru, pentru că oamenii trebuie să aibă confort, oamenii vor să trăiască ca la țară și este foarte frumos, dar cu confort. Vor baie, duș. Norocul nostru a fost că am găsit o echipă foarte bună care sunt din zonă și care au făcut foarte multe restaurări.
Ați văzut acolo o șură din stejar, care e foarte greu să o restaurezi pentru că stejarul este, după atâția sute de ani, foarte tare și e foarte greu de modelat, de aceea trebuie să apelezi la specialiști.
Fiecare casă din cele 11 e semnată: 1843, 1849, cu anul când a fost ridicată. Încercăm să păstrăm și țigla. Aici, de exemplu, deasupra acestei șuri, avem șapte tone de țiglă. Încercăm, când avem oportunitate, să cumpărăm țiglă veche, pentru că în fiecare an se mai strică una sau două bucăți și trebuie să le înlocuim.
„România este din cale afară de frumoasă și de spectaculoasă”
Click!: Înțeleg că acum familia Esca-Eram își petrece majoritatea vacanțelor aici…
Alexandre Eram: Da, în vacanță preferăm să stăm mai mult aici. Mai mergem și prin afară, dar puțin. E frumos în România! Toată lumea pleacă în străinătate, dar România este din cale afară de frumoasă și de spectaculoasă.
Click!: Ce v-a plăcut cel mai mult în România?
Alexandre Eram: Tot! Dacă sunt aici?!…
Click!: Afacerea aceasta va rămâne copiilor? Alexia sau Aris, care dintre ei credeți că se va ocupa?
Alexandre Eram: Eu aici nu sunt proprietar, eu sunt doar păstrător de ceva și acel ceva încerc să duc mai departe. Vom vedea ce va urma!
Țara Oltului, între tradiție, povești și Munții Făgăraș
Cum arată România turistică atunci când o privești dincolo de traseele consacrate?! O găsești în sate, în gospodării, în biserici fortificate, în rețete păstrate din generație în generație, în oameni care transformă patrimoniul local într-o experiență pentru vizitator.
Acesta a fost firul roșu al infotripului organizat de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) împreună cu Organizația de Management al Destinației Județul Sibiu (OMD Sibiu), în Țara Oltului, una dintre zonele cu cea mai spectaculoasă combinație de patrimoniu, natură și experiențe autentice din județul Sibiu.
Cisnădie – istorie săsească și o biserică fortificată impresionantă
Prima oprire a fost la Cisnădie, localitate cu o puternică moștenire săsească, aflată la poalele Măgurii Cisnădiei.
Vedeta patrimoniului local este, fără îndoială, Biserica Evanghelică Fortificată, un monument cu aproape opt secole de istorie. Construită inițial ca bazilică romanică, biserica a fost transformată și amplificată în mai multe etape, inclusiv prin adăugarea elementelor gotice și a sistemului complex de fortificații.
Fortificațiile au transformat ansamblul într-un adevărat refugiu pentru comunitatea locală în vremuri de primejdie. Ziduri de apărare, turnuri, bastioane și șanțuri contribuiau la apărarea bisericii și a locuitorilor. Turnul cu ceas este legat de anul 1425, iar ansamblul păstrează și astăzi numeroase elemente arhitecturale și artistice valoroase.
Dar o experiență turistică nu înseamnă doar istorie. La Cisnădie, patrimoniul a venit la pachet cu unul dintre deliciile tradiționale ale zonei: hencleșul, desertul săsesc care demonstrează încă o dată cât de importantă este gastronomia în construirea identității unei destinații.
Povestea Calendarului – când tradiția devine experiență
Tot la Porumbacu de Sus am descoperit Povestea Calendarului, unul dintre cele mai originale proiecte turistice dezvoltate în zonă.
Parcul tematic transformă cele 12 luni ale anului într-o lume de poveste, inspirată din denumirile populare ale lunilor, tradițiile și datinile românești.
Mai multe pentru tine
Gerar, Făurar, Mărțișor, Prier, Florar, Cireșar, Cuptor, Gustar, Răpciune, Brumărel, Brumar și Undrea devin personaje ale unui univers vizual în care cultura populară este prezentată într-o formă accesibilă și atractivă pentru copii, dar și pentru adulți.
Proiectul a pornit de la inițiativa unei familii care a descoperit potențialul turistic al zonei și a transformat treptat propria relație cu locul într-o experiență destinată publicului.
Cârțișoara – poarta către Transfăgărășan
Din Porumbacu, traseul a continuat spre Cârțișoara, una dintre localitățile care au devenit inseparabile de povestea Transfăgărășanului.
Așezată la poalele Munților Făgăraș, Cârțișoara este una dintre porțile de acces către spectaculosul drum alpin care traversează munții și leagă Transilvania de Țara Românească.
Aici am descoperit Moara din Oprea, un alt exemplu de patrimoniu și memorie locală care poate contribui la diversificarea experienței turistice.
Albota – „de la fermă la farfurie”
Complexul Albota din Arpașu de Sus, este situat într-un decor dominat de Munții Făgăraș și de natura specifică zonei. Albota este un exemplu foarte bun de turism rural integrat: cazare, gastronomie, agrement, pescuit și experiențe în natură, toate reunite în aceeași destinație. Complexul are propria păstrăvărie, iar conceptul gastronomic pune accent pe legătura dintre producția locală și ceea ce ajunge în farfuria turistului.
Păstrăvul crescut în apele reci ale Făgărașilor poate ajunge direct pe masa restaurantului, iar oferta este completată de produse locale și ingrediente provenite din fermele din zonă.
Mărginimea Sibiului
Așezată între crestele Munților Lotrului și în jurul Munților Cindrel, cu o salbă de sate care păstrează arhitectura tradițională, Mărginimea se întinde de la Boița, pe valea Oltului, până la Jina. Renumele zonei e legat de păstorit: chiar dacă transhumanța se practică astăzi mai rar, ea garantează produse tradiționale de excepție — brânzeturi aromate și preparate din carne de oaie. Pe lângă identitatea românească puternică, se văd și urmele culturii săsești moștenite din Tălmaciu, Cisnădie și Cisnădioara.
Orașul și satele aparținătoare — Aciliu, Amnaș, Crinț, Fântânele, Galeș, Mag, Săcel, Sibiel și Vale — au o tradiție de ospitalitate de peste un secol, care îmbină cultura clasică cu gastronomia tradițională.
Sibiu, o destinație care continuă să se reinventeze
Județul Sibiu înseamnă mult mai mult decât municipiul Sibiu, oricât de important și spectaculos ar fi acesta.
Înseamnă Țara Oltului, Mărginimea Sibiului, satele săsești, poalele Făgărașilor, Transfăgărășanul, gastronomie, patrimoniu, natură și, mai ales, comunități care își redescoperă și își pun în valoare identitatea.
Sibiul este prin urmare una dintre destinațiile care demonstrează că tradiția nu înseamnă trecut, ci poate deveni o resursă pentru viitor.
Video PHonline.ro
