Magistrații care au dat statul în judecată pentru a-și putea obține drepturile salariale restante au început să pună popriri pe conturile unor instanțe, iar procedura de executare silită ar putea putea ajunge în cele din urmă până la conturile Fiscului.
Activistul civic Gerard Georgescu și-a anunțat intenția de a candida la Primăria Ploiești în 2028, împotriva lui Mihai Polițeanu• Există riscul ca DGRFP Ploiești, direcția regională de care aparține Fiscul din Argeș, să ajungă ea însăși debitor în procedura de executare, iar conturile sale de disponibilități să fie poprite.
REMEMBER MAYA TEODOROIU – Ileana-Maria Teodoroiu, mama fostei regretatei judecătoare CCR Simona-Maya Teodoroiu: „Cu multă tristețe și imensă durere, Ileana Teodoroiu și prietenii apropiați amintesc împlinirea a doi ani de când Simona-Maya Teodoroiu (1969-2024), personalitate recunoscută vieții juridice și academice românești contemporane, nu mai este printre noi. Dumnezeu să o odihnească în pace!”Un document obținut de Economedia arată că 47 de magistrați au obținut, în august, poprirea conturilor Tribunalului Argeș, pentru datorii de 26,9 milioane de lei.
VIDEO/ Marile proiecte de infrastructură din Prahova: Virgiliu Nanu, explicații raportate la realitatea din terenUlterior, în septembrie, suma pentru care se cere executarea silită a fost majorată, iar popririle au ajuns la 30,6 milioane de lei, potrivit unui document transmis de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș către conducerea ANAF, obținut de Economedia.
Tribunalul Argeș nu a indicat ce sume poate pune la dispoziția administrației fiscale locale, pentru a fi poprite sau indisponibilizate.
În aceste condiții, ANAF avertizează că există riscul ca DGRFP Ploiești, direcția regională de care aparține Fiscul din Argeș, să ajungă ea însăși debitor în procedura de executare, iar conturile sale de disponibilități să fie poprite.
Cum poate ajunge poprirea la conturile DGRFP Ploiești
Adresa transmisă de AJFP Argeș către conducerea ANAF descrie situația creată de dosarul de executare.
La 10 august 2026, AJFP Argeș a primit o adresă de înființare a popririi asupra conturilor Tribunalului Argeș, pentru obligații în cuantum de 26.928.743,89 lei. Creditorii sunt 47 de magistrați, iar debitorul este Tribunalul Argeș.
În baza adresei, Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică Argeș a înființat poprirea asupra conturilor instituției debitoare.
Ulterior, la 3 septembrie 2026, în același dosar de executare, AJFP Argeș a primit o nouă adresă de înființare a popririi, „prin majorarea sumei inițiale”, până la un total de 30.629.210,89 lei, pentru aceiași creditori.
Problema este că Tribunalul Argeș nu a transmis, până la data documentului, sumele care pot fi efectiv poprite sau indisponibilizate.
Potrivit adresei AJFP Argeș, această situație creează „riscul transformării instituției fiscale în debitor” prin procedura validării popririi, prevăzută de Codul de procedură civilă și, ulterior, al popririi conturilor de disponibilități ale DGRFP Ploiești.
Cu alte cuvinte, dacă procedura de executare avansează în această direcție, creditorii nu s-ar mai limita la conturile Tribunalului Argeș, ci ar putea ajunge, prin mecanismul juridic descris de Fisc, la conturile direcției regionale a ANAF care gestionează trezoreria.
Documentul nu arată că o asemenea poprire a fost deja instituită asupra conturilor DGRFP Ploiești, ci avertizează asupra riscului ca acest lucru să se întâmple.
Miza: miliardele de lei revendicate de magistrați
Cazul de la Tribunalul Argeș ar putea fi doar primul dintr-o serie de metode prin care magistrații încearcă să își recupereze drepturile restante.
În acest an, disputa dintre Guvern și sistemul judiciar privind acete drepturi salariale a ajuns inclusiv la Curtea Constituțională.
Înalta Curte de Casație și Justiție a chemat Guvernul în judecată pentru plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Miza financiară indicată de Înalta Curte este de ordinul miliardelor de lei.
Guvernul Bolojan a contestat la CCR existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte, în contextul litigiului privind plata acestor drepturi.
Curtea Constituțională a respins miercuri, 7 octombrie, ca inadmisibilă sesizarea premierului Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.
CCR a arătat că procedura conflictului juridic de natură constituțională nu poate fi folosită ca o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești.
Potrivit Curții, motivele invocate de Guvern vizau aspecte precum soluționarea recuzării, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile și interpretarea normelor aplicabile. Aceste chestiuni țin de legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești și pot fi contestate prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul conflictului constituțional.
Prin urmare, CCR nu a decis că pretențiile salariale ale magistraților sunt corecte și nici nu a tranșat fondul disputei privind banii solicitați de aceștia. Curtea a decis că sesizarea Guvernului nu este calea constituțională prin care poate fi atacată hotărârea instanței.
Sursa: actualitateaprahoveana.ro
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Video PHonline.ro
