Poliartrita reumatoidă și spondilita anchilozantă sunt boli inflamatorii cronice care afectează articulațiile și calitatea vieții, dar prezintă o serie de distincții notabile. Acest articol explorează cinci dintre diferențele semnificative între cele două afecțiuni.
Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”1. Cauze și factori de risc
Poliartrita reumatoidă și spondilita anchilozantă sunt două dintre cele mai frecvente afecțiuni inflamatorii cronice, fiecare având particularitățile sale în ceea ce privește cauzele și factorii de risc.
Poliartrita reumatoidă se dezvoltă adesea pe un fond genetic predispozant, influențat de factori de mediu încă neclar definiți. Printre factorii de risc cunoscuți se numără:
Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în Prahova- fumatul, care nu doar crește susceptibilitatea la PR, dar poate și agrava severitatea bolii. Riscul asociat cu fumatul persistă chiar și după două decenii de la renunțarea la acest obicei;
- obezitatea și parodontoza, în special inflamația cauzată de bacteria Porphyromonas gingivalis;
- expunerea la dioxid de siliciu în anumite medii ocupaționale poate contribui la dezvoltarea poliartritei reumatoide;
- rolul unor virusuri în etiologia bolii rămâne neconfirmat.
Spondilita anchilozantă, pe de altă parte, este strâns legată de factori genetici, în special de prezența variantei genei HLA-B27. Deși această genă este comună și în populația generală, doar un procent mic dintre cei care o poartă dezvoltă spondilita anchilozantă. Această afecțiune poate apărea și la indivizi fără această genă. Printre factorii de risc asociați cu spondilita anchilozantă se află:
Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!- vârsta între 17 și 35 de ani, deși nu este exclusă nici la copii, nici la persoanele mai în vârstă;
- este mai frecventă la bărbați și tinde să debuteze la sfârșitul adolescenței sau la începutul vârstei adulte;
- există o asociere între spondilita anchilozantă și anumite afecțiuni gastrointestinale, cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă;
- psoriazisul este un alt factor de risc, sugerând că inflamația intestinală poate juca un rol în declanșarea spondilitei anchilozante.
2. Simptome
Poliartrita reumatoidă se manifestă inițial printr-o serie de simptome generale, precum oboseala, starea generală alterată, subfebrilitatea, durerile musculare și depresia, care preced semnele articulare specifice. De asemenea:
- pe măsură ce boala evoluează, poate afecta și articulațiile mai mari, precum cotul, genunchiul, umerii și șoldul;
- simptomele caracteristice poliartritei reumatoide includ dureri inflamatorii accentuate în repaus și redoare matinală ce persistă pentru mai mult de o oră;
- rareori, afecțiunea poate debuta ca o afectare monoarticulară sau într-o formă palindromică, cu episoade acute și remisii spontane, uneori însoțite de manifestări extra-articulare, cum ar fi tendinite, tenosinovite, bursite și sindromul de tunel carpian;
- în stadiile avansate și severe, boala poate duce la deformări articulare permanente, subluxații și anchiloză osoasă, complicând semnificativ mobilitatea și calitatea vieții pacientului.
Spondilita anchilozantă începe de obicei între 17 și 45 de ani și poate prezenta simptome variabile, de la dureri persistente la simptome mai ușoare. Simptomele includ:
- disconfort lombar și rigiditate în partea inferioară a spatelui;
- senzații dureroase la nivelul șoldurilor;
- dureri articulare;
- dureri de gât;
- dificultăți respiratorii;
- oboseală;
- scăderea apetitului;
- pierderea în greutate nejustificată;
- dureri în zona abdominală;
- diaree;
- erupții cutanate;
- probleme de vedere.
3. Diagnosticare
În stadiile incipiente ale bolii, radiografia joacă un rol crucial în identificarea leziunilor caracteristice, cum ar fi demineralizarea periarticulară, îngustarea spațiului articular și eroziunile osoase. Pe măsură ce boala avansează, radiografiile pot dezvălui semne mai grave, inclusiv subluxații, devieri de ax, modificări degenerative secundare și anchiloză, care indică progresia bolii și impactul acesteia asupra articulațiilor.
În cazul spondilitei anchilozante, diagnosticarea este mai puțin directă, deoarece nu există un test unic definitiv. Medicul va efectua un examen fizic detaliat, va lua în considerare istoricul medical și familial al pacientului și poate recomanda o serie de teste:
- imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) poate detecta problemele precoce ale coloanei vertebrale;
- radiografiile pot confirma prezența artritei sau pot exclude alte condiții;
- analizele de sânge pot evalua viteza de sedimentare a eritrocitelor;
- testarea genetică pentru gena HLA-B27 poate indica o predispoziție la spondilită anchilozantă, deși prezența acestei gene nu confirmă boala în sine.
Împreună, aceste metode contribuie la un diagnostic precis și la elaborarea unui plan de tratament adecvat.
4. Tratament
Terapia modernă pentru poliartrita reumatoidă include o gamă variată de medicații remisive sau modificatoare de boală (DMARDs), care pot influența cursul afecțiunii. Acestea se clasifică în DMARDs sintetice, fie convenționale, fie țintite, și DMARDs biologice, create prin tehnici de inginerie genetică.
Spondilita anchilozantă necesită o abordare pe termen lung. Deși nu există un tratament curativ, terapiile disponibile pot preveni complicațiile, minimiza deteriorarea articulară și ameliora simptomele. Tratamentul include măsuri precum dormitul pe o suprafață fermă fără pernă, exerciții fizice regulate, medicamente antiinflamatoare și, în cazuri selectate, intervenții chirurgicale pentru înlocuirea articulațiilor afectate.
5. Complicații
Complicațiile poliartritei reumatoide pot proveni atât din natura progresivă a bolii, cât și din efectele secundare ale tratamentelor:
- pacienții cu această afecțiune se confruntă cu un risc sporit de ateroscleroză precoce și, implicit, de evenimente cardiovasculare majore;
- osteoporoza;
- în stadiile avansate, boala poate duce la deformări articulare și artroză secundară;
- terapiile remisive pot induce imunosupresie, crescând astfel susceptibilitatea la infecții.
Spondilita anchilozantă poate avea impact asupra mai multor articulații și structuri din corp, nu doar asupra coloanei vertebrale. Printre complicațiile acesteia se numără:
- anchiloza vertebrală;
- cifoza;
- osteoporoza;
- fotofobia;
- diverse afecțiuni cardiace (aortită, aritmie, cardiomiopatie);
- dureri toracice care afectează respirația;
- inflamația maxilarului;
- sindromul cauda equina.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate scopurilor educative și nu înlocuiesc sfaturile medicale profesioniste, diagnosticul sau tratamentul. Diferențele dintre poliartrita reumatoidă și spondilita anchilozantă sunt complexe și pot varia de la o persoană la alta. Este esențial ca pacienții să consulte un medic specialist pentru un diagnostic corect și pentru a discuta opțiunile de tratament cele mai potrivite pentru situația lor unică.
Bibliografie:
- “Poliartrită Reumatoidă: Cauze, Simptome, Diagnosticare, Tratament | MedLife.” Www.medlife.ro, www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/poliartrita-reumatoida-cauze-simptome-tratament;
- “Spondilita Anchilozantă: Cauze, Simptome, Diagnosticare, Tratament | MedLife.” Www.medlife.ro, www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/spondilita-anchilozanta-cauze-simptome-tratament.
