Bucureștiul a fost topul destinațiilor europene cu cel mai mare potențial de dezvoltare. O statistică ne arată dezvoltarea rapidă a Capitalei în perioada interbelică. În fiecare zi, se introduceau 5 automobile noi în circulație, iar unul ieșea din uz. Traficul cel mai aglomerat era pe Bulevardul Brătianu. Pe atunci, diferitele afaceri bănești care se realizau în Capitală, în 24 de ore, atingeau suma de aproape jumătate de miliard de lei.
BREAKING NEWS DE SECOL XXI: Primăria Ploiești a realizat imposibilul! S-au trasat trei linii cu var la Catedrală, pe banii altora! Plecăciuni!Ce suprafață avea Bucureștiul
În anul 1936, Bucureștiul avea o suprafață de de hectare, cu de străzi și bulevarde. În de imobile locuiau aproximativ de suflete, dintre care aproximativ erau locuitori permanenți ai Capitalei și aproximativ locuiau provizoriu sau erau „în trecere”, scrie Casa Filipescu Cesianu, pe pagina de Facebook a muzeului.
Crin Antonescu îl atacă direct pe Ilie Bolojan: „Un premier care a eșuat”. Ce spune fostul lider PNL despre actuala clasă politicăÎn această perioadă, în Capitală se năștea la fiecare 40 de minute un copil, acest lucru însemnând peste de copii anual. Născuții erau 53% de gen masculin și 47% de gen feminin. Rata de mortalitate în primul an de viață era de 16-17%, scrie
PERICOL IMINENT/ Podul de la Gara de Sud – la un pas de o tragedie de proporții. Primarul Polițeanu: „Nu sunt bani!”Populația era într-o continuă creștere
Vârsta de căsătorie a bucureștenilor era cuprinsă între 21 și 30 de ani. Cei mai mulți bărbați se căsătoreau între 21-25 de ani, iar cele mai multe femei, între 25-30 de ani. Ofițerul stării civile căsătorea în fiecare zi (în cele 8 ore de lucru) din 20 în 20 de minute o pereche, adică 24 de cupluri pe zi. Aproape 15% din aceste căsătorii se terminau după doar un an, 10% durau trei ani și doar 5% rezistau până la 10 ani sau mai mult. Astfel, Tribunalul „desfăcea” din trei în trei ore câte o căsătorie.
Deși mortalitatea era destul de crescută, nu depășea numărul nașterilor, astfel populația Bucureștilor era într-o continuă creștere. În cursul unei zile se înregistra un deces la fiecare 54 de minute, adică 27 pe zi și aproximativ pe an.
Câți bucureșteni lucrau în fabrici sau ateliere
Din cei de locuitori, erau „capi de familie”, dintre ei lucrând la birou sau în fabrici, magazine sau ateliere. Alți aveau preocupări libere sau nestabile, iar restul de erau fără ocupație. În medie, aveau loc 50 de accidente de muncă sau de circulație pe zi, iar 10-12 bucureșteni erau condamnați zilnic la închisoare.
În ceea ce privește lumea distracțiilor, de bucureșteni se bucurau în decurs de 24 de ore de diverse spectacole. Aceștia la un loc vizionau aproximativ de metri de filme (rulate de cele 70 de cinematografe, dacă luăm în calcul că un film avea de metri și era redat de patru ori pe zi). Radioul era ascultat zilnic de de bucureșteni.
Alte date despre Bucureștiul de atunci
de locuitori aveau nevoie zilnic de asistență medicală, se judecau între ei la tribunal și judecătorii pentru diferite cauze, 50 sufereau accidente de muncă sau de circulație, iar în medie un bucureștean pe zi se sinucidea. Între 50 și 100 de bucureșteni erau arestați pentru furt sau ca suspecți, în timp ce între 25 și 40 erau anchetați pentru scandaluri și bătăi în cârciumi sau pe străzi. O crimă se săvârșea la două zile, iar făptașii erau prinși în proporție de 75%.
Pentru masa tuturor locuitorilor Capitalei se consuma zilnic între și de kilograme de carne provenită din tăierea a de vite diferite și de păsări, de pâini fabricate de cele 220 de brutării și fabrici din București, de kilograme de mălai, de kilograme de cartofi, de ouă, de kilograme de zarzavat și alimente.
Apa era extrasă din Dâmbovița și filtrată în uzinele orașului
În decurs de 24 de ore de consum, fie că era băută sau întrebuințată în gospodărie, nu mai puțin de de litri de apă, extrasă din Dâmbovița și filtrată în uzinele orașului. De asemenea, bucureștenii consumau zilnic 6-7 vagoane de vin, 4-5 vagoane de bere și 1-2 vagoane de alte băuturi. Două treimi din locuitorii Capitalei luau masa acasă, iar restul la restaurant.
Cei care nu aveau ce mânca sau unde dormi erau ajutați de cantinele comunale și de azile. Astfel, pe parcursul unei zile, de șomeri mâncau gratis la cantină, iar în azile își petreceau noaptea de bucureșteni fără adăpost.
Câte mijloace de transport circulau
În Capitală, circulau în fiecare zi de automobile și microbuze, de tramvaie, 500 de trăsuri, de motociclete și biciclete și între și de căruțe cu alimente și materiale. 140 de trenuri veneau zilnic în București și 135 plecau. Dintre acestea: 72 rapide, accelerate, personale și automotoare care duceau aproximativ de pasageri pe zi; 68 de trenuri transportau marfă.
În fiecare zi se introduceau 5 automobile noi în circulație, iar unul ieșea din uz. Traficul cel mai aglomerat era pe Bulevardul Brătianu, unde treceau în ambele sensuri de vechicule pe oră. Tramvaiele transportau și ele zilnic de pasageri, autobuzele , taxiurile , în timp ce celelalte vehicule de pasageri.
Afacerile bănești
Diferitele afaceri bănești care se realizau în Capitală în 24 de ore atingeau suma de aproape jumătate de miliard de lei. Din acești bani, de lei erau rulate de cele de magazine bucureștene. Poșta Capitalei primea și împărțea în fiecare zi: de scrisori imprimate, scrisori recomandate și simple, cărți poștale și 5-8000 scrisori de valoare (mandate, colete). De asemenea, într-o zi, în Capitală apăreau peste de ziare, reviste, broșuri și cărți.
Pe parcursul a 24 de ore erau înregistrate de apeluri telefonice, dintre care erau convorbiri propriu-zise, restul fiind formări greșite de numere. de bucureșteni aveau telefon acasă, 60-70 își montau telefon pe zi, în timp ce 20-25 renunțau la serviciul telefonic. Într-un an se efectuau de convorbiri telefonice, iar într-un minut 381.
Imobilele Bucureștiului
Din cele de imobile ale Bucureștiului, erau case mici, fără etaj, cu un etaj sau două și aproape construite în stil modern. Numărul imobilelor creștea în fiecare zi cu 10-12, la fiecare două ore inaugurându-se o nouă clădire. Pentru încălzitul locuințelor se consuma zilnic de kilograme de lemne pentru sobe și 55 de vagoane de petrol pentru calorifere.
Pentru bucureștenii perioadei interbelice, Capitala avea „coloritul viu și puternic al marilor metropole”, astfel că un asemenea articol de presă nu făcea decât să-i facă și mai încrezători în viitorul orașului lor.
Video PHonline.ro
