Judecătorul Alexandru Vasile, de la Curtea de Apel Ploiești, a declanșat o undă de șoc în spațiul juridic și politic din România după ce a suspendat hotărârea Curții Constituționale prin care aceasta anulase alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. În motivarea deciziei sale, publicată vineri, magistratul susține că judecătorii CCR au comis un „exces de putere” și au interpretat „abuziv” atribuțiile care le revin potrivit Constituției.
Cenzura inacceptabila in plina campanie electorala – George Simion, interzis pe TikTok, Realitatea TV scoasa din emisiePotrivit magistratului, anularea alegerilor s-a făcut fără o bază legală solidă și într-un mod care a afectat grav drepturile fundamentale ale cetățenilor, în special dreptul de a vota și de a-și alege reprezentanții.
VIDEO În premieră: Călin Georgescu își asumă public rolul de premier, George Simion confirmă că îl va desemna dacă ajunge președinteCe spune Alexandru Vasile, judecătorul din Ploiești care a suspendat decizia de anulare a alegerilor
SUA confirmă: Vizele pentru romani, reintroduse din cauza loviturii de stat date prin anularea alegerilor din noiembrie 2024: „Avem ingrijorari cu privire la actiunile antidemocratice din Europa, inclusiv cu privire la folosirea institutiilor statului pentru presiuni impotriva anumitor puncte de vedere”În motivarea sentinței, judecătorul Alexandru Vasile afirmă că Hotărârea CCR nr. 32/2024, prin care Curtea a anulat întreg procesul electoral, a fost emisă cu încălcarea atribuțiilor sale constituționale. „Curtea Constituțională a interpretat în mod abuziv atribuția prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituție, sesizându-se din oficiu, deși legea cere expres ca sesizarea să fie făcută în scris și motivat”, notează judecătorul.
El susține că în lipsa unei sesizări formale, CCR nu avea temei pentru a interveni și a anula alegerile, cu atât mai mult cu cât, anterior, validase rezultatele primului tur, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024. Potrivit acestuia, anularea ulterioară a întregului proces electoral, fără probe solide privind o fraudă care să afecteze direct rezultatul, reprezintă un abuz de interpretare și o încălcare a principiului securității juridice.
„(…) Conform prevederilor art. 52 alin. (1) din legea menţionată, „(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”. Or, în prezenta cauză, pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat”.
Un alt argument-cheie invocat în motivare este acela că decizia CCR a venit în timp ce votarea în turul al doilea era deja în desfășurare în diaspora. „Prin anularea procesului electoral, cetățenii au fost lipsiți de posibilitatea de a-și alege candidații preferați”, se menționează în documentul instanței.
Judecătorul mai atrage atenția că pretinsele fraude menționate de Curtea Constituțională în motivarea sa nu privesc procesul efectiv de votare sau de stabilire a rezultatelor, ci aspecte legate de desfășurarea campaniei electorale – cum ar fi comunicarea pe rețelele sociale sau finanțarea campaniilor.
Instanța citează articolul 52 din Legea 370/2004 privind alegerea Președintelui României, care prevede că alegerile pot fi anulate doar dacă „votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin”.
