Am scăpat de “junk” doar pe hârtie. În realitate, suntem în “junk”. România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE. Albania, țară non-UE, se împrumută mai ieftin ca noi. Un fost premier și un analist titrat avertizează, după evaluarea Fitch: să nu deschidem încă șampania, urmează Moody’s

Agenția de rating internațional Fitch și-a revizuit decizia privind ratingul suveran al României, țara noastră scăpând la limită de retrogradarea la categoria junk. Acest succes este însă doar aparent. Chiar dacă România își menține ratingul BBB-, noi suntem de fapt în junk, dacă luăm în calcul dobânzile uriașe la care ne împrumutăm pe piețele externe, avertizează specialiștii. România are, de departe, cele mai mari costuri de împrumut dintre statele vecine din UE, ba chiar și față de țări precum Albania.

Se oprește curentul electric în București, Ilfov și Giurgiu. Vezi lista completă a străzilor care rămân fără energie electrică

Practic, ne împrumutăm la categoria „junk”, deși am scăpat de retrogradarea Fitch. Cel mai utilizat indicator pentru costul de împrumut al unui stat este randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani.

Am scăpat de “junk” doar pe hârtie. În realitate, suntem în “junk”. România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE. Albania, țară non-UE, se împrumută mai ieftin ca noi. Un fost premier și un analist titrat avertizează, după evaluarea Fitch: să nu deschidem încă șampania, urmează Moody’s

În cazul României, dobânda la care se împrumută statul pe 10 ani, cea mai recentă cotație, este de 6,91%, dar poate depăși și 7%, în medie.

PENALUL Ciucu atacă justiția și ia „la mișto” magistrații: „Sper să nu deranjez…”

Spre comparație, bulgarii se împrumută la dobânzi de puțin peste 4%, iar Ungaria are un randament al titlurilor de stat pe 10 ani de 5,56%, în momentul publicării acestei știri.

Albania, țară din afara Uniunii Europene, se împrumută la dobânzi între 4,6% și 5,4%.

Gândul a stat de vorbă cu fostul premier Florin Cîțu și cu analistul economic Adrian Negrescu, care au explicat cum să ne raportăm corect la decizia Fitch și au vorbit despre riscurile pe care le presupune perioada următoare, marcată de o criză politică prelungită, de cea mai mare inflație din Europa și de starea de recesiune în care se află de fapt România.

România a scăpat la limită de retrogradare

România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă.

Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. De notat că în raportul de evaluare, echipa de experți independenți ai agenției de rating acordă un scoring final.

O analiză tehnică care înseamnă 80-85% din evaluarea finală și cuprinde criterii de bază ca: starea finanțelor publice, consistența politicilor monetare,  analiza sustenabilității sectorului extern, eficiența guvernării potrivit indicatorilor Băncii Mondiale.

Florin Cîțu: „Am cumpărat puțin timp/România deja a retrogradat”

Fostul premier Florin Cîțu, finanțist ca pregătire, are o perspectivă critică mai ales asupra situației în care a fost adusă România, amenințată de pericolul de a fi retrogradată de marile agenții de rating.

Acesta a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că actualul Guvern este responsabil pentru această criză economică, prin măsurile luate în ultimul an.

„Cred că vestea este că, de fapt, ne-au adus aici. Acum că li s-a făcut milă (n.r. – celor de la Fitch), că li s-a promis ceva, toată asta este partea a doua.

Problema este că ne-au adus aici. Asta este vestea. Nimeni nu crede că guvernele de succes succesive ne-au adus în acest punct. Acum, că noi am cumpărat puțin timp, ce se poate rezolva în câteva luni de zile? Nimic din ceea ce au spus cei de la Fitch. Iar aici, foarte important pe criteriile Fitch, este că România deja a retrogradat. Acum vom vedea ce se va întâmpla în continuare, când se va schimba această etichetă sau dacă se va schimba”.

„Semnalul pe care îl dă Fitch este să scăpăm de cei care ne-au adus aici”

„Problema noastră este alta, că această iertare a Fitch o să fie prezentată ca un mare succes. Iar cei care ne-au adus aici vor încerca să rămână la putere și vor spune, domne, uite că noi am riscat și am reușit.

Dar, de fapt, ei ne-au adus aici și nu este un succes faptul că ne-au iertat. Primul lucru pe care ar trebui să-l facem după ce am scăpat ar fi să scăpăm de cei care ne-au adus aici. Ăsta e de fapt semnalul pe care-l dă Fitch. Să spună foarte clar, o altă echipă la conducere care v-a adus în downgrade.

OK, vă mai dăm timp să scăpați de ei. Dacă nu scăpați de ei, vom vedea ce se va întâmpla peste câteva luni de zile. Dar, bineînțeles că acum au scăpat, vor spune, nu, doamne, uite că ne confirmă”.

Fitch a transmis că nu crede că Guvernul merge în direcția bună

Fostul premier, care a fost și ministru de Finanțe, a explicat cum poate fi citită corect și profesionist decizia agenției de rating Fitch.

„Mai este un alt lucru iarăși important, pe care nu l-am văzut în spațiul public. Toată lumea e fericită că uite, Fitch ne confirmă, vor spune că, uite, Fitch arată că facem pași, pentru că outlook-ul a rămas negativ.

Deci tu ieși la BB minus cu outlook negativ. Dacă Fitch voia să arate că ceea ce a făcut Guvernul în ultimul an de zile merge în direcția bună, ar fi schimbat outook-ul la stabil, dar nu l-a schimbat. Din contră, l-a dus la downgrade.

„Aceiași oameni care au distrus nu pot să și corecteze”

Eu nu înțeleg ce mai așteaptă Ministerul Finanțelor și BNR, Guvernul, pentru că ceea ce a făcut în ultimul an de zile a fost prost. Ăsta e semnalul cel mai bun, au dus România în downgrade. Nu, încă aveați timp să îi schimbăm. Dacă îi schimbăm bine, dacă nu îi schimbăm, iarăși bine. Vom vedea peste câteva luni de zile, când Fitch va analiza ce vor face cei care rămân.

Și ultimul lucru, dacă noi credem că cei care au distrus și ne-au adus la downgrade pot acum cu adevărat să schimbe ceva, se înșeală amarnic. Bineînțeles că nu se va întâmpla și vom vedea rezultatele în foarte scurt timp. Aceiași oamenii care au distrus nu pot să și corecteze”.

Guvernul va folosi sperietoarea junk ca să forțeze guvernarea

În finalul comentariului său, fostul premier consideră că Guvernul interimar va folosi decizia aparent salutară Fitch pentru a forța propria rămânare la guvernare.

„Eu cred că, pe scurt, vor încerca să folosească această sperietoare pentru a forța o guvernare. Asta e primul lucru. În al doilea rând, da, având în vedere cine sunt oamenii care ne conduc, întotdeauna vor căuta un motiv pentru a crește taxe. 

Și, din punctul meu de vedere, acesta este un motiv bun. Acum vom vedea dacă vor reuși, pentru că până la urmă economia este, iarăși, o informație pe care vreau să știți, dar nu o spune nimeni, Fitch spune că în 2026 economia va scădea cu 0.6%. În ce univers pot să spună cei care ne conduc vreodată că am scăpat, dacă rezultatele deciziilor pe care le-ai luat acum un an de zile se duc la recesiune, nu doar la recesiune tehnică. Deci, e clar că oamenii trăiesc în alt univers parael susținut cu bani de propagandă din banii noștri”.

 Adrian Negrescu: Ne-a trecut glonțul pe la ureche din perspectivă investițională

Din perspectiva reputatului analist economic Adrian Negrescu, este o veste foarte bună decizia Fitch, o adevărată gură de oxigen pentru investitori. În caz contrar, ne puteam aștepta fără discuție la un exod al capitalului străin din țară și o criză de lichiditate.

„Putem spune că ne-a trecut glonțul pe la ureche din perspectivă investițională. Pentru că, dincolo de dobânzile la care se împrumută România în momentul de față și care sunt, într-adevăr, foarte mari, ideea de a fi retrogradat de una dintre cele mai mari agenții de rating din lume, Fitch, la categoria nerecomandată a investitorilor, ar fi generat un exod al capitalului străin din țara noastră. 

Sunt foarte multe fonduri de investiții care în momentul de față cumpără titlurile de stat românești. Și în acelor statut scrie că dacă o țară intră în junk, nu mai au voie să investească în titlurile de stat emise de țările respective.

Altfel spus, dincolo de dobânda la care se împrumută România, urma să avem o majoră problemă de lichiditate. Practic, de potențial de împrumuturi în condițiile în care statul român a ajuns în situația nedorită de a împrumuta echivalentul a 1 miliard de euro în fiecare săptămână, în medie, pentru a avea cu ce să plătească pensii și salarii”.

Dobânzile la care ne împrumutăm reflectă criza financiară

Chestionat cum se explică faptul că România se împrumută extern la dobânzi duble față de țări non-UE, precum Albania sau Serbia, și mult mai mari decât dobânzile percepute Ungariei sau Cehiei, specialistul a precizat că aceste dobânzi mari denotă, dincolo de notele seci de rating, adevărata noastră situație financiară.

Negrescu reaminește că nu avem un guvern stabil, care să poată relua programul de reforme atât de necesar.

• Dobânzile reflectă situația financiară în care se află statul român. Un stat puternic îndatorat, care trăiește de la un împrumut la altul. Și care nu reușește, din păcate, să ofere credibilitate în ochii investitorilor. 
• Nivelul ridicat al dobândii reflectă neîncrederea pe care mulți dintre investitorii strategici o au în țara noastră. În condițiile în care de două luni de zile, de exemplu, nu avem un guvern stabil care să reafirmă un program de reforme menit să scoată țara din această criză financiară majoră. Cum l-am văzut în ultimii 20 de ani.

Am scăpat de Fitch, dar ne așteaptă Moody’s

În altă ordine de idei, specialistul îndeamnă decidenții la prudență în perioada următoare, căci urmează o evaluare mult mai dură, cea a agenției de rating Moody’s. cunoscută ca mult mai exigentă decât Fitch. 

• Eu zic că nu deschidem șampania, pentru că urmează un moment și mai dificil. Evaluarea Moody’s, o agenție mult mai atentă la situația decizională. De la București, la criza politică și la ceea ce înseamnă impactul Al decisivilor administrative asupra situației financiare a statului.
• Mi-e teamă că Moody’s ar putea fi și mai dur cu România din perspectiva rating-ului de țară. Și în condițiile în care săptămâna viitoare nu vom reuși, pe ultima sută de metri, să adoptăm celelalte legi care vizează PNRR și care, practic, securizează niște bani care vin în țară, câteva miliarde de euro bune care trebuie să vină în țară, miza din jurul deciziei Moody’s devine fundamentală din punctul meu de vedere. Altfel spus, s-ar putea să ne trezim cu o situație și mai dificilă. 

Intervenția BNR și a ministrului Nazare ar fi dus la revizuirea sentinței Fitch

Analistul economic crede că decizia Fitch, la care au contribuit contactele BNR și ale ministrului de Finanțe, au facilitat soluții pentru a trece legile legate de PNRR, singura mare sursă de finanțare în perioada următoare.

„Momentul Fitch l-am depășit, dar cu multe, foarte multe emoții, având în vedere că inclusiv în comunicatul Fitch se precizează faptul că Guvernul a intervenit în ultimul moment pentru a schimba decizia celor de la Fitch. A contat intervenția Ministerului Finanțelor, dar probabil și a Băncii Naționale. Cred că relația bună pe care Alexandru Nazare o are cu agențiile de rating a fost un element esențial.

Asta din perspectiva evoluției deficitului bugetar și a faptului că tot la fel, pe ultima sută de metri, am adoptat în Parlament acele legi legate de PNRR”.

Ar putea urma noi creșteri de taxe și TVA dacă se aplică noua lege a salarizării

Mai există un risc iminent, a mai precizat analistul economic pentru Gândul. La fel ca Florin Cîțu, și Adrian Negrescu se teme că decidenții ar putea recurge din nou la măsuri negative pentru cetățeni.

Mai precis, dacă Guvernul va decide să dea liber în final formei actuale a legii salarizării, foarte contestată, care ar însemna creșteri substanțiale de venituri pentru anumite categorii de bugetari, ne putem aștepta chiar la noi creșteri de taxe și impozite și poate chiar de TVA.

Dacă (Guvernul) va merge în continuare pe ideea de a propune creșteri de salarii cu 25 de miliarde de lei, așa cum vor bugetarii să modifice legea salarizării ce va fi aplicată de la 1 ianuarie 2027, da, din păcate vom ajunge în situația de a fi nevoiți să creștem din nou taxele și poate chiar TVA. Orice cheltuială în plus care se adaugă în momentul de față peste necesarul de finanțare a României nu va putea fi o acoperită din alte părți decât din creșterea taxelor. Pentru că cu împrumuturile am ajuns la un nivel aproape maxim de posibilitate de creditare. Iar în ceea ce privește evaziunea fiscală există pași pozitivi, dar mai e mult până să reușim să adunăm sumele restante din zona evaziunii fiscale, a conchis Negrescu.