Castrul roman de la Drajna (Prahova) va fi readus la viață cu 2 milioane de euro

Castrul roman de la Drajna, una dintre cele mai importante fortificații romane descoperite pe teritoriul Prahovei, intră într-o nouă etapă a existenței sale după ce Primăria Drajna a obținut o finanțare europeană de peste două milioane de euro pentru amenajarea unui parc arheologic modern și pentru includerea sitului în circuitul turistic, anunță Observatorul Prahovean.

Scandal în Consiliul Local Ploiești! Polițeanu cere 410.000 de lei pentru artificii, drone și spectacole. PSD acuză o nouă atribuire cu dedicație pentru Târgul de Crăciun

În comuna Drajna (sat Drajna de Sus), pe platoul dealului Grădiştea, se află ruinele Castrul roman de la Drajna de Sus — una dintre cele mai impunătoare fortificaţii romane descoperite în judeţul Prahova. Fortul datează din sec. II p.Chr., ridicat iniţial ca o construcţie de tip lemn–pământ în contextul conflictelor daco-romane, iar apoi — între anii aprox. 106–118 p.Chr. — transformat într-o adevărată garnizoană de piatră. Cercetările arheologice au scos la iveală ziduri, porţi, drumuri interioare și chiar clădirea comandantului — dotată cu instalaţie de încălzire prin hypocaust, o dovadă a confortului și rafinamentului roman.

Subprefectul Robert Lungu, acțiune antidrog în școlile din Prahova: „Nu e suficient să le spunem copiilor să se ferească. Trebuie să le explicăm de ce!”

De ce este important castrul

Parbrizarii au împânzit din nou intersecțiile din Ploiești! Se doarme la Poliția Locală și în Primărie?

Castrul făcea parte dintr-un sistem strategic de fortificaţii roman — alături de castre precum cele de la Mălăiești sau Târgșorul Vechi — menit să securizeze nord-vestul Munteniei și să controleze zone de acces către Transilvania.

Descoperirile — ziduri robuste de piatră, drumuri, porţi de incintă, structuri interioare — atestă prezenţa, în urmă cu aproape două milenii, a legiunilor romane (cum ar fi Legio I Italica sau Legio XI Claudia) și a cohorselor auxiliare la Drajna.

Situaţia sitului — multă vreme nevalorificat, uneori chiar ameninţat de uitare — reflectă precaritatea cu care au fost tratate monumentele istorice locale. În trecut, se vorbea chiar despre transformarea locului în livadă de pruni.

Rolul determinat al fostului președinte al CJ Prahova Mircea Cosma

Nu se poate vorbi de renașterea Castrului de la Drajna fără a evoca contribuţia semnificativă a fostului președinte al Consiliul Județean Prahova — Mircea Cosma.

În 2011, la reluarea campaniei arheologice, Cosma a vizitat situl chiar „la fața locului”, demonstrând interes personal și sprijin instituțional pentru redeschiderea cercetărilor.

Sub autoritatea și sprijinul Consiliului Judeţean, terenul ce adăpostea ruinele a fost trecut în proprietatea comunei Drajna — o condiţie esenţială pentru protejarea și conservarea sitului.

Fără implicarea sa, este foarte posibil ca vestigiile să fi continuat să fie ignorate — poate chiar îngropate sub pruni — aşa cum se întâmplase în trecut. Datorită viziunii și determinării lui Cosma, castrul a căpătat șansa de a renaște.

Drept urmare, Castrul de la Drajna a fost inclus în trasee locale de promovare turistică, aducând istoria mai aproape de comunitate și vizitatori.

Ce înseamnă pentru comunitate și turism

Datorită demersurilor recente, care beneficiază — potrivit rapoartelor — de finanțare europeană de peste 2 milioane de euro, castrul roman este pregătit să devină parc arheologic modern și atractie turistică majoră.

Pentru locuitorii din Drajna, dar și pentru judeţul Prahova — în care mă aflu, la Ploiești — aceasta este o ocazie unică de a valorifica o bogată moștenire istorică, de a promova identitatea locală și de a atrage turiști interesați de patrimoniul roman.

Castrul roman de la Drajna nu este doar o ruină veche de aproape 2.000 de ani — este o punte către trecut, o filă importantă din istoria locurilor noastre și un simbol al continuității.

Datorită cercetătorilor și autorităților locale — castrul renaște. Iar renașterea lui nu este doar una arheologică: este una social-culturală, simbolică, pentru toți cei care cred că moștenirea trebuie preţuită și transmisă mai departe.