Cel mai longeviv premier român, comportament șocant. Lătra, mergea în patru labe și își mușca colegii

Unul dintre cei mai longevivi premieri pe care i-a avut țara noastră, fiind prim ministru în patru mandate între anii 1895 și 1909, a rămas în istoria țării ca fiind un om cu o mare capacitate de muncă, dar care avea ceva probleme mintale, iar, printre reacțiile care mai de care mai ciudate, se numără și așezatul în patru labe, lătratul și mușcarea colegilor pe sub mesele de prezidiu. Tu știi despre cine este vorba?

Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”

Născut la Miclăușeni, Dimitrie Alexandru Sturdza (1833 – 1914) a fost unul dintre cei mai longevivi premieri pe care i-a avut România. A ocupat fotoliul de şef al Consiliului de Miniştri de patru ori în perioada 1895-1909. În total, peste zece ani. A rămas în istoria țării ca fiind un om cu o mare capacitate de muncă, dar care avea ceva probleme mintale, inclusiv în perioada în care a fost premier. 

Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în Prahova

Dimitrie Alexandru Sturdza și-a definitivat studiile de drept în Germania și s-a întors în țară unde a făcut parte din „Monstruoasa coaliție”, cea care a pus la cale lovitura de stat din 11 februarie 1866, prin care Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să semneze actul de abdicare de pe tronul României. A preluat conducerea PNL, în anul 1892, după moartea lui Ion Brătianu și a devenit premierul României în patru mandate: 15 octombrie 1895 – 2 decembrie 1896, 12 aprilie 1897 – 23 aprilie 1899, 27 februarie 1901 – 4 ianuarie 1906 și 24 martie 1907 – 9 ianuarie 1909.

Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!

Pe vremea când deţinea atât funcţia de şef al Consiliului de Miniştri, cât şi pe cea de şef al PNL, Sturdza a suferit câteva căderi nervoase și a început să aibă probleme mintale. Acesta avea reacții care mai de care mai ciudate și plângea, din senin, la ședințele Consiliului de Miniștrii. Ba mai mult decât atât, martorii spun că se așeza în patru labe, începea să latre și să-și muște colegii pe sub mesele de prezidiu.

Trimis de către Regele Carol I, care a aflat de  problemele premierului, la Paris, acesta a avut din nou accese de nebunie și a dat foc perdelelor din camera sa, din hotelul St. James. S-a reîntors la București în toamna anului 1908, unde a primit diagnosticul: „început de paralizie cerebrală; accese de alienaţie senilă, când cu iritare violentă, când sub formă de manie religioasă, cruci, cereri de iertăciune”. Astfel, pe 9 ianuarie 1909, Dimitrie Alexandru Sturdza este eliberat din funcție și înlocuit cu Ion I. C. Brătianu. S-a stins din viață la vârsta 81 de ani, în octombrie 1914, într-un sanatoriu din București