Comisia Europeană cere Guvernului să identifice și să adopte măsuri care să acopere cele patru miliarde de lei adăugate la costul noii Legi a salarizării bugetarilor. Una dintre soluțiile indicate este extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor.
Consilierul Local Mihai Apostolache lansează o campanie inedită: Marcaje cu „Simbolul neputinței” la toate gropile din Ploiești
Cu 67 de voturi „pentru”, Senatul a încuviințat anchetarea întâlnirii Bolojan – Tănăsescu
Observațiile transmise Ministerului Muncii nu înseamnă însă că toți pensionarii vor plăti automat CASS. Documentul nu stabilește un nou prag, nu menționează pensiile de 1.200 de lei și nu impune Guvernului această măsură. Extinderea CASS este prezentată drept o posibilă soluție, iar Executivul poate propune alte variante pentru acoperirea costurilor.
Bogdan Toader, după inaugurarea „Drumului lui Bachus”: „Este primul traseu public de ciclism din Prahova. Vreau să mai avem astfel de drumuri!
Patru miliarde trebuie găsite înainte de adoptarea legii
Scenariul fiscal prudent discutat inițial cu reprezentanții Comisiei Europene prevedea un impact bugetar de opt miliarde de lei. Forma revizuită a proiectului ridică însă costul până la aproximativ 12 miliarde de lei.
Pentru diferența de patru miliarde de lei, Comisia solicită măsuri compensatorii concrete. Acestea ar trebui adoptate simultan cu noua Lege a salarizării sau, de preferat, înaintea ei.
Miza nu este doar îndeplinirea jalonului din PNRR, ci și evaluarea făcută României de agențiile de rating. O lege care majorează permanent cheltuielile salariale fără să indice venituri suplimentare sau reduceri în alte zone ar putea agrava deficitul bugetar.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat anterior că pentru o anvelopă de opt miliarde de lei există deja spațiu bugetar, însă trecerea la 12 miliarde presupune reducerea altor cheltuieli. O variantă anterioară a proiectului ajunsese la un impact estimat la 18-20 de miliarde de lei.
CASS pe pensii, una dintre soluțiile indicate
Comisia Europeană menționează extinderea CASS asupra pensiilor drept una dintre măsurile care ar putea contribui la acoperirea diferenței de patru miliarde de lei, potrivit surselor citate de România Tv.
În prezent, pensionarii datorează o contribuție de 10% numai pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei. Pentru o pensie de 3.500 de lei, de exemplu, contribuția se aplică diferenței de 500 de lei, rezultând o reținere de 50 de lei.
Actualul mecanism este prevăzut să funcționeze până la 31 decembrie 2027. În lipsa unei noi intervenții legislative, reținerea ar urma să înceteze de la 1 ianuarie 2028.
Observațiile Comisiei nu precizează ce ar trebui să însemne concret extinderea contribuției. Guvernul ar putea lua în calcul prelungirea măsurii după 2027, modificarea plafonului sau lărgirea bazei de contribuabili, dar niciuna dintre aceste variante nu este decisă prin scrisoarea transmisă autorităților române.
Prin urmare, informația potrivit căreia CASS va fi aplicată tuturor pensionarilor, inclusiv celor cu venituri de 1.200 de lei, nu rezultă din observațiile prezentate ale Comisiei Europene.
Aproape un miliard de lei în plus apare în capitolul Sănătate
Experții Comisiei au identificat și o neconcordanță între textul proiectului și documentul folosit de Guvern pentru calcularea impactului financiar în domeniul sănătății.
Matricea salarială introdusă în proiect conține coeficienți care nu se regăsesc în calculul financiar transmis Comisiei. Aplicarea lor ar produce un cost suplimentar de aproape un miliard de lei.
Guvernului i se cere să corecteze proiectul astfel încât prevederile legii să corespundă calculelor bugetare. Factorii de ajustare pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale ar urma să fie stabiliți prin hotărâre de Guvern, fără creșterea costului total.
Concret, dacă o categorie din sănătate va primi o majorare suplimentară, aceasta va trebui compensată prin reducerea sumelor acordate altor categorii. Comisia nu acceptă ca ajustările ulterioare să mărească din nou anvelopa salarială.
Calendar cerut pentru banii datorați magistraților
O altă condiție privește arieratele salariale din sistemul judiciar. Comisia solicită un calendar clar pentru plata sumelor datorate magistraților, care să fie anexat Legii salarizării sau adoptat simultan cu aceasta.
Un calendar predictibil ar trebui să reducă riscul unor noi litigii și al acumulării unor obligații bugetare suplimentare. Executivul trebuie astfel să includă în calcule nu doar viitoarele salarii, ci și restanțele provenite din hotărâri judecătorești.
Guvernul trebuie să aleagă de unde ia banii
Înainte ca proiectul să poată avansa, Guvernul trebuie să rezolve trei probleme: să identifice sursa celor patru miliarde de lei, să elimine diferența de aproape un miliard din calculele pentru sănătate și să stabilească plata arieratelor din justiție.
Extinderea CASS asupra pensiilor este, în acest moment, numai una dintre variantele puse pe masă. Comisia Europeană arată că este dispusă să analizeze și alte măsuri propuse de Guvern, cu condiția ca acestea să producă venituri sau economii verificabile.
Până la adoptarea unei modificări legislative, regulile actuale privind taxarea pensiilor rămân neschimbate.
Video PHonline.ro
