
La doar 30 de centimetri sub o bazilică scufundată în lacul İznik din Turcia, un pavaj antic din piatră ridică o întrebare fascinantă pentru arheologi: au pășit oare pe aceste dale episcopii adunați de împăratul Constantin cel Mare pentru a redacta Crezul Niceean? Arheologul Mustafa Şahin, de la Universitatea Bursa Uludağ, susține ferm această ipoteză.
El este de părere că temeliile unei mici biserici din secolul al IV-lea, descoperite chiar sub edificiul scufundat mai cunoscut, reprezintă locul exact unde s-a desfășurat în anul 325 d.Hr. unul dintre cele mai importante momente din istoria creștinismului.
Ipoteza sa se bazează pe un detaliu fizic clar și pe scrieri istorice vechi. Sub fundația bazilicii târzii, scafandrii au identificat un nivel de piatră aflat la o diferență de 30 de centimetri, semn că aparține unei construcții anterioare. În plus, cronicarul Eusebiu din Cezareea menționa că istoricul sinod a avut loc într-o „casă de rugăciune” de dimensiuni reduse, o descriere ce coincide cu vestigiile găsite sub ape.
Dacă ipoteza e corectă, atunci acest loc a trăit o moarte și o renaștere. Un cutremur, în anul 368 d.Hr., ar fi dărâmat primul lăcaș. Pe ruinile lui s-ar fi înălțat, în anul 380 d.Hr., o bazilică mult mai amplă, martoră a altor vremuri.
Dar exact această succesiune le dă de gândit specialiștilor independenți. Nu pentru că descoperirea ar fi neverosimilă, ci pentru că textele vorbesc despre altceva.
Dilema cercetătorilor: a fost biserica din lac locul unde s-a scris Crezul Niceean?
Sesiunile principale ale conciliului nu s-ar fi ținut într-o bisericuță, ci în palatul imperial al lui Constantin, așezat pe malul lacului.
Prefectul Daniel Nicodim, mesaj de Ziua Încoronării: „Identitatea națională nu este de vânzare”




Schimbare politică la nivel național. Ce șefi de instituții din Prahova pleacă acasă dacă PNL trece în opoziție
Revolta din PNL ia amploare: Mai multe filiale de prim rang îl sfidează pe Bolojan și resping în unanimitate Guvernul Niculescu
