Eveniment dedicat marelui patriot Constantin Stere, organizat in Parcul Bucov. Promotorul Marii Uniri, evocat de personalitati din domeniul cultural si istoric ale judetului Prahova

Eveniment dedicat marelui patriot Constantin Stere, organizat in Parcul Bucov. Promotorul Marii Uniri, evocat de personalitati din domeniul cultural si istoric ale judetului Prahova

Constantin Stere, scriitor, jurist și promotor al Marii Uniri, a fost evocat, astazi, in cadrul unui eveniment organizat in parcul ce ii poarta numele, pe Aleea Fauritorilor Unirii, prilejuit de implinirea a 158 de ani de la nasterea sa.

Ioana Neagu, primărița „credincioasă” din Valea Călugărească a uitat de promisiunile din campanie. Rețeaua de apă şi canal, abandonată!

Au fost prezente personalitati din domeniile cultura si istorie, dar si profesori, elevi, studenti si reprezentanti ai Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie, ai Fundatiei „Constantin Stere”, conducerea Societatii Cultural-Istorice „Mihai Viteazul” Ploiesti, prin presedintele acesteia, Mircea Cosma.

Ruşinea politicii prahovene: Alin Moldoveanu (PNL), karatistul care a adus un municipiu la „rang” de comună

„Acum 158 de ani, pe 1 iunie 1865, vedea lumina zilei unul dintre cei mai mari patrioți pe care i-a avut neamul românesc, Constantin Stere.

Crimă cu premeditare! Ploieştenii, ucişi de marii poluatori sub privirile nepăsătoare ale autorităților plătite SĂ TACĂ! CAMPANIE Phonline.ro şi Observatorulph.ro

Cu această ocazie, Muzeul Memorial „Constantin și Ion Stere” a organizat simpozionul „Constantin Stere – Cavaler al României Mari”.

Ne-au fost alături dl. prof. univ. dr. Gheorghe Calcan – Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești; dl ing. Mircea Cosma – președintele Societății Cultural – Istorice „Mihai Viteazul” și fondator al Fundației „Constantin Stere”; prof. Daniela Devesel – viceprimar al comunei Măneciu; dl Marian Bratu – director al Școlii Gimnaziale Măneciu-Pământeni; Școala Gimnazială „Constantin Stere” Bucov, reprezentată de dna Alina Trupoiu – director, dna Mariana Pop – director adj, doamnele Grațiela Calcan și Elena Nuță – cadre didactice, colegi de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

Au fost prezenți și reprezentanți ai studenților basarabeni din cadrul Universității Petrol-Gaze din Ploiești.

Ne-au încântat cu cântecele lor patriotice frumoasele româncuțe din cadrul Grupului vocal al Școlii Gimnaziale Măneciu-Pământeni, jud Prahova.

Au evocat personalitatea celui care a fost Constantin Stere: prof. univ. dr. Gheorghe Calcan, muzeograf Paulina Manisor, fondatorul Fundației „Constantin Stere” dl Mircea Cosma, Cașciuc Anastasia, masterand la Facultatea de Litere și Științe – UPG Ploiești; Goian Octavian – reprezentant al Asociației Elevilor și Studenților Basarabeni din Ploiești.

Calde mulțumiri tuturor!”, au transmis reprezentantii Parcului Memorial „Constantin Stere” Bucov.

Constantin G. Stere s-a născut la data de 1 iunie 1865 la Ciripcău, ținutul Soroca, (Gubernia Basarabia încorporată atunci Imperiului Țarist) și a decedat pe 26 iunie 1936, la Bucov, județul Prahova, România.

A studiat, timp de doi ani, la pensionul pastorului german Phaltin, de pe lângă Biserica Luterană din Chișinău, apoi la Gimnaziul nr. 1 de Băieți din același oraș, de unde, în clasa a VIII-a (în anul 1884), a fost arestat pentru activitatea sa antițaristă (făcea parte din mișcarea narodnicistă), fiind trimis în surghiun, în 1886, în Siberia. După șase ani petrecuți în exil, în condiții vitrege, Constantin Stere vine la Iași, urmând cursurile Facultății de Drept a universității ieșene. La patru ani după absolvirea facultății, în 1901, în urma examenului susținut, devine profesor suplinitor la catedra de Drept Administrativ și Constituțional, iar doi ani mai târziu, în 1903, profesor titular al Facultății de Drept din Iași. Prestigiul pe care l-a dobândit Constantin Stere în urma activității sale publicistice și popularitatea câștigată ca profesor în rândul lumii academice ieșene au determinat ca, în 1913, sa fie ales rector al Universității ieșene.

Constantin Stere a intrat pe arena politică susținând ideile socialiste și propovăduind mișcarea poporanistă. În 1901, el se alătură mișcării liberale, fiind ales deputat al Partidului Național Liberal fiind considerat șef al „stângii partidului”. Constantin Stere vedea teoria socialismului nu ca pe o dogmă, ci căuta să găsească elemente de implementare practică, pentru reformarea societății românești. Fiind conștient că socialiștii, din pricina audienței lor restrânse (România era o țară preponderent agrară, 80% din populație lucra pământul), nu vor fi capabili să rezolve problemele principale ale reformelor ce se impuneau atunci: votul universal, reforma agrară, reforma constituției ș.a., el a aderat la unul din partidele aflate la putere ce avea în program schițate aceste deziderate, pentru realizarea lor se cerea însă o reformare a partidului. Acesta a fost mobilul pentru care Stere s-a apropiat de liberali. În 1907, de la 13 martie până la 30 aprilie, el a ocupat funcția de prefect al județului Iași, județul Iași fiind unicul din țară unde nu s-a folosit forța armată pentru reprimarea răscoalei țărănești și nu au avut loc vărsări de sânge.

 

A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie – 2 noiembrie 1918). Cuvântarea lui Stere susținută în timpul desfășurării şedinţei istorice din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, după cum reiese din documentele vremii, a jucat un rol decisiv în momentul votării unirii.

 

După 1918, Constantin Stere, împreună cu un grup de fruntași basarabeni, Pantelimon Halippa, Constantin Leancă, Gheorghe Lupașcu ș.a., au format Partidul Țărănesc din Basarabia. În 1926, Partidul Țărănesc din Basarabia și Partidul Național Român, după mai multe consultări, au fuzionat, formând Partidul Național Țărănesc. Un rol important la formularea noii doctrine i-a revenit lui Constantin Stere. Totuși, în 1928, după ce țărăniștii conduși de Iuliu Maniu și Ion Mihalache au preluat guvernarea, lui Constantin Stere nu i s-a oferit nici un post. Ca urmare a scoaterii lui Stere din rândul politicienilor activi, acesta, după trei ani, a fondat o nouă formațiune politică, Partidul Țărănesc-Democrat, care, în 1933, a fuzionat cu Partidul Țărănesc-Radical, condus de Grigore Irimia, unul din adepții și urmașii politici ai lui Stere.

 

Vreme de mai bine de patruzeci de ani, Constantin Stere a desfășurat o activitate intensa ca ziarist, semnând articole în periodice sub diferite pseudonime.

 

La Iași, sub direcția sa a fost fondată revista Viața Românească, apărută la 1 martie 1906. Concomitent, la Chișinău, Constantin Stere fondează ziarul Basarabia, adunând în jurul său un grup de intelectuali în frunte cu Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Ion și Teodor Inculet, Alexe Mateevici ș.a.

 

După articolele și schițele apărute în presă de-a lungul vremii, reunite în volumul În literatură (1921), Constantin Stere publică romanul fluviu În preajma revoluției (8 volume, 1932 -1936), o frescă amplă, cu inserții biografice ficționale și politice, oglindind nu doar civilizaţia și societatea românească de la începutul de secol douăzeci, ci şi pe cea basarabeană de la sfârşitul veacului al nouăsprezecelea, și degringolada societății rusești în perioada premergătoare Revoluţiei din 1905.

 

Constantin Stere s-a stins din viața în ziua de 26 iunie 1936, la Bucov, județul Prahova, fiind înmormântat la București, în cimitirul Bellu.

 

Alcătuită din 18 bannere, de dimensiuni 0,95 x 2,05 m, conţinând fotografii, date biografice, fragmente de proză, articole, aprecieri ale criticilor etc., expoziția urmărește parcursul biografic al lui Constantin Stere, figură emblematică a scenei politice românești din primele patru decenii ale secolului XX, unul din militanții cei mai activi ai Unirii Basarabiei cu România, de la a cărui naștere se vor împlini, pe 1 iunie a.c. 150 de ani.

Ai o informație care poate deveni ştire?
Scrie-ne pe WhatsApp sau Telegram: 0726.080.191