
Inalta Curte de Casatie si Justitie continua sa fie un exemplu sanatos in ceea ce priveste aplicarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia, in pofida opozitiei catorva judecatori din tara care au sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), sperand ca aceasta isi va incalca jurisprudenta in materie (Taricco II) si va da liber la nerespectarea hotararilor Curtii Constitutionale. Instanta suprema nu asteapta decizia CJUE – una care probabil va narui sperantele celor care doresc nesocotirea deciziilor CCR, ale ICCJ (HP 67/2022 privind prescriptia si legea penala mai favorabila) si implicit nesocotirea Constitutiei – si pronunta decizii definitive de incetare a procesului penal pe prescriptie, acolo unde faptele sunt prescrise.
In acest sens, luni, 22 mai 2023, Completul de 5 judecatori al ICCJ a mentinut sentinta de la fond, pronuntata de Completul de 5 judecatori al ICCJ, in cazul fostului ministru al Comunicatiilor, Gabriel Sandu, trimis in judecata de DNA pentru spalare de bani. Mai exact, prin Decizia Penala nr. 47 din 22 mai 2023, pronuntata in dosarul 57/1/2023, Completul de 5 al ICCJ a respins ca nefondat apelul DNA impotriva sentintei Completului de 3 ICCJ, nr. 590 din 20 decembrie 2022, pronuntata in dosarul 3156/1/2019, sentinta prin care judecatoarele Elena Barbu, Eleni Marcu si Hermina Iancu dispusesera incetarea procesului penal fata de Gabriel Sandu in temeiul art. 16 alin. 1 lit. f) din Codul de procedura penala – “a intervenit prescriptia”.
Decizia a fost pronuntata in dosarul disjuns din cazul Microsoft, in care DNA l-a acuzat pe Sandu de spalarea a aproape 2,2 milioane de euro. Totusi, in 2019, cand a anuntat trimiterea in judecata a spetei, parchetul anticoruptie a precizat ca nu mai poate fi dispusa confiscarea speciala a celor 2,196 milioane de euro, intrucat aceasta suma mai facuse obiectul confiscarii in alt dosar Microsoft, in care Gabriel Sandu a fost condamnat definitiv.