Localitatea cu cel mai scurt nume din România! Denumirea amuzantă ascunde o istorie tulburătoare

În inima județului Sălaj se ascunde o localitate cu un nume atât de scurt încât este greu să îți dai seama câtă istorie poate cuprinde. „Ip”, cu doar două litere, este cel mai scurt nume de localitate din întreaga țară. Dar dincolo de simplitatea numelui său, această localitate ascunde o istorie tulburătoare.

Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”

Localitatea din România cu cel mai scurt nume

Prima atestare documentară a localității Ip datează din îndepărtatul an 1208, sub numele de „villa Ypu”, potrivit Adevărul. Numele scurt ascunde origini neașteptate. Potrivit cercetătorilor, numele „Ip” derivă din antroponimul „Ipolit”, care la rândul său își are rădăcinile în numele grecesc vechi „Hippolytos”. Această denumire sugerează faptul că în zonă oamenii poposeau pentru pășunatul cailor.

Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în Prahova

Pe lângă numele său deosebit, Ip este cunoscută și pentru povestea sa tumultoasă. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, localitatea a fost martora unei tragedii de proporții. În contextul tulburărilor politice și etnice din acea perioadă, armata horthystă a pus la cale un plan de exterminare a comunității românești din sat.

Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!

Totul a început după ce horthyștii au presupus că a avut loc un atentat al localnicilor asupra militarilor unguri. Se pretindea că o localnică ar fi introdus o grenadă într-un coș de fructe, oferit soldaților care transportau muniție într-o căruță. În urma exploziei care a urmat, doi militari au pierit, în timp ce vizitiul a supraviețuit. Acesta a relatat ulterior anchetatorilor că militarii erau sub influența alcoolului și au acționat neglijent în manevrarea muniției. Cu toate acestea, clarificările au venit prea târziu pentru locuitorii din Ip. Planul de exterminare a fost pus la cale cu sprijinul unor localnici de etnie maghiară, iar horthyștii au inițiat un atac devastator împotriva comunității, lăsând o amprentă dureroasă în istoria acestui loc.

O istorie sângeroasă

În acest act de răzbunare îngrozitor, 157 de români – de la copii mici la bătrâni – au fost măcelăriți într-un mod crud și nemilos. Această tragedie zguduie și astăzi amintirea Ip-ului și subliniază puterea rezistenței umane în fața nedreptății și terorii. În ciuda atrocităților, comunitatea din Ip a dat dovadă de curaj și solidaritate. Supraviețuitorii au reușit să supraviețuiască ascunzându-se sau datorită sprijinului unor localnici maghiari care au împărtășit valori umane și au dezaprobat violența extremistă. 

Profesorul Nicolae Pop relatează cum, la instigarea extremiștilor maghiari locali, în data de 13 septembrie s-a elaborat un plan de exterminare a românilor din Ip, ca răspuns la pierderea celor doi soldați unguri, potrivit sursei citate.

Un recensământ al familiilor de români a fost organizat pentru a asigura că niciunul nu scapă neobservat. În seara respectivă, șase „echipe ale morții”, alcătuite din honvezi (soldați din infanteria maghiară) și localnici, au atacat fără a da explicații. Supraviețuitorii au scăpat ascunzându-se sau fiind acoperiți de familiile maghiare care nu au susținut extremiștii. Cei uciși au fost aruncați într-o groapă comună, iar sângele a umplut un pârâu din apropiere. Autoritățile au intervenit pentru a preveni epidemia, dezvăluind groapa după două săptămâni și turnând var nestins peste cadavre. În 1984, a fost instalată o placă comemorativă pentru a aminti de cei 157 de români uciși în acest tragic eveniment.