Mall-urile din România sunt gândite în așa fel încât să pierzi noțiunea timpului: secretele prin care acestea reușesc să te facă să cheltuieşti mai mult

Mall-urile din România sunt gândite în așa fel încât să pierzi noțiunea timpului: secretele prin care acestea reușesc să te facă să cheltuieşti mai mult

În ultimele două decenii, conceptul de centre comerciale a evoluat semnificativ. Inițial concepute ca spații unde diverși comercianți se adunau pentru a oferi o gamă largă de produse, accesibile dintr-un singur loc, mall-urile s-au transformat în locuri predilecte pentru petrecerea timpului liber, aflam dintr-un material wall-street.ro.

Mădălina Lupea, disperată să-şi ascundă problemele cu legea! A cerut Curții de Apel să-i treacă numele „la secret”. Instanța a refuzat solicitarea!

În esență, mall-urile au devenit mai mult decât simple puncte de vânzare; ele sunt acum destinații de divertisment ce oferă și posibilitatea de a face cumpărături. Deși majoritatea vizitatorilor vin în continuare pentru a achiziționa produse, atractivitatea unui centru comercial modern depinde în mare măsură de facilitățile adiționale pe care le oferă, dincolo de magazine.

Nanu şi Volosevici, în dialog cu sute de ploieşteni din cartierele Muzicanți şi Bereasca

Astfel, centrele comerciale noi atrag mai mulți vizitatori decât cele vechi, care, la rândul lor, se străduiesc să se reinventeze prin adăugarea de noi opțiuni de divertisment, cum ar fi săli de fitness, arcade de jocuri, restaurante și cafenele, pentru a rămâne relevante și atractive pentru public.

În atenția Poliției Prahova/ „3000 de cetățeni au obținut ilegal domiciliu sau viză de flotant în Câmpina!”

Această componentă, de relaxare, pare ușor subestimată de clienții mall-urilor, dar modul în care sunt gândite și amplasate unele facilități dintr-un centru comercial nu este întâmplător, iar efectul asupra vizitatorilor este mai mare decât am crede.

Am stat de vorbă cu Andrei Lefter, partener fondator și arhitect în cadrul DRS Architects, o companie care a fost implicată în mai multe proiecte mari de tip retail din România, printre acestea numărându-se și unul dintre cele mai mari și cunoscute mall-uri din Capitală, și anume Mega Mall, centrul comercial deținut de dezvoltatorul imobiliar NEPI.

Au mai participat și la extinderea City Park Mall Constanța, la Timișoara Shopping City, iar printre proiectele ceva mai punctuale se numără amenajarea primului magazin Primark din România, cel din ParkLake din Capitală, și colaborează cu retailerul britanic pentru amenajarea viitorului magazin din Iulius Town Timișoara ce va fi inaugurat în acest an. Totodată, este implicat și în extinderea Arena Mall din Bacău.

Cu această ocazie, am încercat să aflăm cum ia naștere un mall.

Amplasamentul și terenul dau forma centrului comercial

Evident, primul factor care influențează modul în care va arăta un centru comercial, fie că va fi un mall, precum Mega Mall sau un complex mai mare, cu ar fi Băneasa Shopping City, de exemplu, este dat de teren și amplasamentul acestuia.

Până aici, responsabilitatea este a dezvoltatorului, care alege unde vrea sau poate să construiască. Pentru interiorul orașului, din ce ne spune arhitectul, centrele de tip mall sunt mult mai pretabile, acestea preluând, adesea, rolul arterelor comerciale clasice.

La marginea orașelor, unde și terenurile pot fi mult mai generoase, se poate merge pe varianta de complex comercial care să includă mai multe clădiri. Încă o dată, Băneasa Shopping City este un bun exemplu pentru a ilustra diferența.

Următorul pas este influențat de planul de afaceri al dezvoltatorului/investitorului. Se pleacă de la viziunea acestuia și este o etapă în care pot participa și arhitecții pentru a evalua posibilitățile pe care le oferă terenul și amplasamentul acestuia.

Potrivit arhitectului, în general, investitorul are o idee despre ce chiriași vrea să aducă acolo, ce câștiguri poate să aibă, despre dimensiuni ș.a.m.d.

 

„După aceea, se lucrează de multe ori cu cei din departamentul de leasing (cel care se ocupă de închirierea spațiilor comerciale), care, la rândul lor, lucrează cu viitori chiriași. Așa par niște planuri schematice, după care se trece la concept. În general, arhitectul este cel care propune o imagine a malului, propune spații comune, tot felul pe spații care definesc o identitate a clădirii respective, pornind de la specificul fiecărui investitor”, ne-a explicat Andrei Lefter.

 

Așadar, sunt investitori tradiționali care vor să păstreze specificul centrelor pe care le-au mai avut în trecut, dar și investitori noi care au o imagine/idee despre cum vor să arate centrele comerciale pe care și le doresc.

 

După toate acestea, se trece la eficientizarea conceptului pentru a se încadra și în parametri permiși de buget. Cu alte cuvinte, conceptul trebuie să devină fezabil din punct de vedere financiar și să se încadreze în bugetul alocat de investitor.

 

Cât contează cerințele marilor retaileri care vin ca ancore în mall-uri

După cum v-ați obișnuit deja, marile centre comerciale moderne, inclusiv cele de timp mall, vin cu un retailer mare la pachet. Acesta este anunțat aproape fără excepție încă din faza de proiect de către investitor. Fie că vorbim de un Carrefour, de un Auchan și așa mai departe, majoritatea centrelor noi au din start un asemenea chiriaș, care este folosit și ca element de atragere a altor retaileri în viitorul centru comercial.

 

L-am întrebat pe arhitect cât de mult influențează un asemenea actor realizarea unui mall sau a unui centru comercial. Fiind cel mai mare chiriaș individual, te gândești că are un cuvânt important de spus, așa că am întrebat dacă o ancoră își alege locul cel mai bun în centrul comercial.

„Ancorele sunt importante, evident, dar nu poate influența radical modul în care arată un centru comercial. Asta dacă nu vorbim de un centru pe care îl dezvoltă special pentru ei. În cadrul unui proiect, aceștia știu ce suprafață și-ar dori să ocupe magazinul lor, ce facilități își doresc, uneori și ce magazine și-ar dori să aibă în proximitatea lor. Totuși, centrele comerciale și mall-urile nu sunt construite în jurul ancorei”, ne-a spus arhitectul.

 

Potrivit lui Andrei Lefter, este ușor de înțeles de ce amplasarea lor în interiorul unui mall este la parter sau la demisol.

„Nu vrei să-i plimbi pe clienți cu cărucioarele de cumpărături pe scările rulante. Amplasarea marilor ancore trebuie să țină cont și de funcționalitatea lor. Trebuie să vezi care sunt căile de acces pentru aprovizionare, spații de depozitare, cele dedicate angajaților, etc. Nu poți amplasa un hipermarket într-un mall, într-o poziție în care să-i îngreunezi aprovizionarea cu marfă, trebuie să vezi unde pot fi amplasate rampele de aprovizionare”, ne-a mai explicat fondatorul DRS Architects.

De ce sunt cinematografele și zonele de divertisment la etajele superioare?

Majoritatea centrelor comerciale din România au o componentă de relaxare tot mai mare. Mall-uri devin într-un fel o destinație turistică în sine la final de weekend, iar asta se datorează diverselor facilități, de la restaurante și cafenele, la săli de fitness, patinoare, piscine, săli de jocuri și cinematografe.

 

Cinematografele se regăsesc cu precădere la etajele superioare. De ce tocmai la ultimul etaj?

„Cinematografele sunt generatoare de trafic. Aduc vizitatori în mall. Până la ele, cei care vin să vadă un film au un traseu de parcurs, unul care este gândit înainte. Nu este obligatoriu, dar există în general o separație de funcționalitate. Deși nu este o regulă, cinematografele sunt puse în corelare și cu zonele de food-court, unde se află restaurantele și cafenelele”, ne-a mai spus Andrei Lefter.

 

Deși arhitectul nostru nu o spune atât de direct, este clar că dezvoltatorul mall-ului se bazează că un cinefil ar putea fi transformat și într-un client al magazinelor sau restaurantelor din centrul comercial în drumul său către sălile de proiecție.

 

Iar pe drumul lui pot apărea multe tentații, de la magazine de haine și încălțăminte, la restaurante și cafenele, pe care le poate vizita fie înainte de film ori după încheierea acestuia.

 

Și pot observa și vizitatorii mall-urilor că și alte facilități, cum ar fi zonele de food-court, sălile de jocuri sau cele de fitness, se regăsesc în zone ale mall-urilor care te obligă să treci prin fața multor magazine.

 

Conceptele mall-urilor nu mai pornesc de la magazine, ci de la clienți

Deși un centru comercial ar trebui să fie, eminamente, un conglomerat de magazine, iar nevoile retailerilor trebuie prioritizate, viziunea actuală este centrată pe client, ne mai spune arhitectul.

 

Și ne putem da seama că nu este doar o deviză prin care dezvoltatorii vor să-și arate interesul pentru o experiență cât mai plăcută pentru clienți, ci are în spate motive pragmatice.

 

 

Dacă un mall are cât mai multe facilități, dacă este bine compartimentat, are căi de acces largi și nu este un coșmar de navigat dintr-o parte în alta, clienții îl va prefera în detrimentul altui centru comercial care nu dispune de aceste facilități. Cu alte cuvinte, degeaba ai retaileri dacă potențialii clienți se țin departe de centrul tău comercial.

 

„Lucrurile s-au schimbat destul de mult față de acum 20 de ani. Este o evoluție a viziunii de la magazine către atragerea de oameni care să petreacă mai mult timp într-un centru comercial. Trebuie să le dai oamenilor cât mai multe lucruri de făcut într-un spațiu de calitate. Putem vedea că multe zone de food-court sunt reamenajate, regândite, vin cu spații din ce în ce mai delimitate. Vedem că apar zone verzi, terase, spații în care clienții să pot bucura de aer liber”, ne-a mai spus arhitectul.

 

Ce îi place și ce nu îi place la mall-urile din România

Andrei Lefter, absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, ne spune că mall-urile moderne din România sunt la nivelul celor din Occident, chiar dacă au început să apară proiecte în țările vestice care aduc elemente noi.

 

Multe dintre centrele comerciale din vest se află în clădiri vechi, ce nu pot fi modificate în niciun fel, așa că suferă la unele capitole în comparație cu cele din România.

 

„La noi, în general, îmi plac mai mult spațiile comune, care sunt mai generoase și mai bine gândite. În afară, unele centre au spații comune destul de îngrămădite și înghesuite, pentru că au fost construite de ceva timp și au fost gândite altfel la acea vreme. Calitatea spațiului mi se pare superioară în România. Este avantajul de a fi construit mai târziu. Evident, mall-urile care se construiesc acum și în Occident sunt la un standard ridicat”, ne-a mai spus arhitectul.

 

De cealaltă parte, fondatorul DRS Architects spune că o problemă ce trebuie corectată în România este calitatea materialelor, care este influențată de bugete.

 

„Un lucru pe care l-aș îmbunătăți este calitatea materialelor. Aici da, este discutabil. Suntem încă o țară în care bugetele au o importanță foarte, foarte mare”, a punctat Andrei Lefter.

 

Totodată, arhitectul este de părere că mai este loc de mall-uri și centre comerciale în România, dar locațiile acestora trebuie alese cu atenție. Evident, Capitala stă mai bine la capitolul centre comerciale decât alte orașe din țară, așa că potențialul de dezvoltare este mai mare în provincie.

 

Recent, reprezentanții companiei de consultanță imobiliară au afirmat că revine construcția de centre comerciale mari pentru anii următori, după perioadă în care construcția de parcuri de retail a fost alegerea mult mai logică.

 

În România, ultimele date oficiale, cele de la finele trimestrului al treilea al anului trecut, arătau că stocul național de spații de retail moderne ajunsese la 4,2 milioane de metri pătrați. În comparație, Polonia avea circa 12,4 milioane de metri pătrați de spații comerciale moderne, ceea ce înseamnă că mai este loc de dezvoltare în România pentru a crește stocul de spații comerciale raportate la populație.

 

Ai o informație care poate deveni ştire?
Scrie-ne pe WhatsApp sau Telegram: 0726.080.191