Măsurile austere ale lui Bolojan au îngenuncheat mediul privat, dar n-au adus marile reforme promise în sistemul bugetar. Avertismentul economiștilor: Economia României nu mai suportă un nou șoc fiscal

Deși este repetat ca o mantră de politicieni din toate partidele, mai ales de cei de la putere, începând cu premierul interimar Ilie Bolojan, cuvântul „reformă” pare să fi devenit o formă fără fond. În practică, deși toate guvernele recente s-au lăudat că fac reformă, aceasta nu prea există, avertizează analiștii economici. Însă faptul că ne îndreptăm spre colaps economic arată clar că adevărata reformă nu mai poate fi amânată.

Deputatul de Prahova Andrei Gușă (AUR), semnal de alarmă privind situația Ploieștiului: datorii la termoficare și milioane de lei neinvestite în spitale

România se află într-o criză economică fără precedent. Datoria publică crește, dobânzile la fel, avem cea mai mare inflație din Europa, iar banii din PNRR nu vor putea fi accesați integral.

Mihai Apostolache îl critică pe primarul Mihai Polițeanu: „A trecut de la discursul anti-sistem la consolidarea vechilor practici”

Reducerea interferenței politice, prima condiție a reformei

Una dintre cele mai sensibile componente ale macroreformei este cea administrativă. Cu o experiență de peste 25 de ani în politici publice, analistul Cristian Socol subliniază că reforma administrativă nu mai poate fi amânată, însă ea trebuie făcută inteligent.

Întâlnire la Păulești între administrație și mediul de afaceri. Virgil Nanu cere soluții pentru deblocarea investițiilor și reducerea întârzierilor în proiecte

Pornind de la un studiu de caz aplicat la la Ministerul Economiei, analistul recomandă să se reducă pe cât posibil „implicațiile volatilității politice asupra funcțiilor de conducere executivă din minister”.

În primul rând, aș reduce pe cât posibil implicațiile volatilității politice asupra funcțiilor de conducere executivă din minister. Uniri, reorganizări, divizări, reuniri s.a. au condus la un rezultat suboptimal pentru un minister strategic al României. În al doilea rând, sș implementa o reformă structurală pe patru paliere: a) repoziționarea ministerului în arhitectura statului român – reforma instituțională; b) mărirea performanței ministerului în politicile publice (mai multă expertiză, proactiv, analiză și sinteză); c) optimizarea organigramei pe un model cât mai suplu, flexibil (fără concedieri, cu realocări de personal); d) îmbunătățirea guvernanței corporative și optimizarea bugetului”, explica acesta pentru Mediafax.

Pentru creșterea performanței și cuantificarea ei, mai spune Socol, ar impune ținte de performanță și optimizarea organigramei. (analiza completă AICI).

Glăvan: Fără presiune, politicienii livrează ce vrea poporul

La rândul, său, într-o analiză pentru Adevarul, analistul economic Bogdan Glăvan observă că nevoia de reforme critice este absolut necesară și nu mai poate fi amânată. Însă totul este lăsat în voia inerțială a statului. Principalul motiv pentru lentoarea reformelor este lipsa unei presiuni publice autentice, spune specialistul.

„În România se pot schimba lucrurile semnificativ pentru următorii ani, dar de ce nu există oare o presiune publică suficientă? De ce? Pentru că nu există presiune publică suficientă pentru a face reforme, sau cum vrem să-i spunem, pentru a face schimbări. Nu există așa ceva. Fără această presiune, până la urmă, politicienii livrează ceea ce vrea poporul. Nu există niciun politician care să poată să ignore voința poporului, nu pe termen lung. Toți premierii sunt niște antreprenori politici și ei rămân în funcție atât timp cât sunt sprijiniți de populație. Dacă nu mai au susținere, nu rămân în funcție. Și aici poate părea ciudat, pentru că, unii se vor întreba: „cum, dom’le, nu există dorință de schimbare a României?” Păi, nu există!”

Relansarea capitalului ar putea fi punctul zero

Specialistul consideră că una dintre reformele care ar putea relansa economia este cea legată de reconstrucția capitalului, care ar atrage mai multe investiții străine și i-ar determina pe numeroși români să revină în țară.

„Pentru că trăim într-o lume globală în care capitalul circulă și tot ce trebuie să facem este să creăm condiții permisive pentru producție aici, condiții permisive pentru acumularea de capital aici. Adică să-i fie drag omului ăla să vadă că vine în România. Să zică: „dom’le, îmi place în România, poți să deschizi firme, poți să faci afaceri, poți să trăiești bine. E ca lumea!” Acum, pentru asta, tot ce trebuie să se întâmple este ca statul să nu stea în calea liberei inițiative, să nu stea în calea investițiilor, a investitorilor. Să fie o economie liberă, statul să nu mai stea în cale. Nu e cine știe ce soluție complicată”.

Bogdan Glăvan pledează, de asemenea, pentru debirocratizare și relaxarea reglementărilor, „lucruri de care vorbim de decenii. Numai că noi facem un pas înainte și doi înapoi”.

Reforme care nu mai pot aștepta

În ceea ce privește capitolul reformelor care s-ar impune în acest moment și nu mai pot aștepta, Bogdan Găvan numește în primul rând reforma administrativă, precum și cea fiscală, precum și regândirea sistemului de pensii.

„Nu mai poate fi amânată o reformă administrativă, așa cum trebuie făcută o reformă fiscală. Tot s-a vorbit, s-a făcut? Nu s-a făcut! La noi reforma fiscală a fost numai creșterea taxelor, nu altceva. Asta nu este reformă să crești niște taxe! (…)

Mult mai înțelept ar fi fost, în loc de așa ceva, era să ai, de fapt, un procent mai mare alocat din CAS către Pilonul 2 de Pensii. Era o treabă mai serioasă dacă ne doream într-adevăr ca toată țara să beneficieze în mod direct”.

Negrescu: PNRR riscă să devină un „Plan Național de Reforme Ratate”

La rândul său, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că, deși decidenții, începând de la Klaus Iohannis până la actualul guvern, au lăudat PNRR ca pe o culme a viziunii și reformelor și o sursă de relansare economică, realitatea arată că acesta pare mai degrabă un succes al reformelor ratate. Asta în condițiile în care România a atras până acum doar 13 miliarde de euro din cele 30 de miliarde disponibile inițial.

Astfel,  a explicat Adrian Negrescu pentru Euronews România, cei 770 milioane de euro pierduți în luna august sunt cea mai relevantă probă a unui semi-eșec.

„Până la urmă, numai 770 de milioane de euro însemnau de fapt ce, investiții în infrastructura feroviară, în infrastructura rutieriă, în școli, în grădinițe, în tot felul de proiecte pe care statul și le-a asumat prin acest PNRR. Care riscă să devină un plan național de reforme ratate pentru că până acum din 30 de miliarde de euro cât am avut inițial, n-am reușit să luăm decât 13 miliarde.

Acești 770 de milioane de euro se vor adăuga acestor pierderi pe care noi le vom avea de pe urma acestor probleme și care dovedesc faptul că statul român este impotent în a face reforme și a luat niște bani gratuit de la UE. Să nu fii capabil să iei niște bani gratuit pentru că nu ești capabil să faci reforme dă dovada impotenței statului român”.

Ca și ceilalți economiști citați, și Adrian Negrescu recomandă flexibilizarea regulilor fiscale simultan cu înbunătățirea colectării și reducerea evaziunii fiscale.

„De la sectorul imobiliar, grav afectat de creşterea TVA de la 9 la 21%, la industria tutunului afectată tot mai mult de taxele foarte ridicate şi creşterea contrabandei, la industria jocurilor de noroc – aproape îngropată de efectele OUG 6 şi industria băuturilor răcoritoare, puternic lovită de taxa pe zahăr şi creşterea tva – taxe care au transformat banala sticlă de suc într-un adevărat produs de lux, pentru toate avem nevoie de o regândire a fiscalităţii pentru a creştere consumul şi, implicit, ca statul să adune mai mulţi bani la buget.

Cred că marile creșteri de taxe pot și trebuie evitate. Economia nu mai suportă un nou șoc fiscal după valul din ultimul an. Unele ajustări vor fi însă probabil inevitabile. Diferența o face direcția: banii trebuie căutați întâi în colectare, în combaterea evaziunii și în reducerea cheltuielilor ineficiente ale statului, nu din nou în buzunarele firmelor și ale oamenilor care plătesc deja corect. Un guvern care alege taxe noi înaintea reformelor riscă să sufoce exact creșterea economică de care are nevoie ca să reducă deficitul”.