Medicina longevității: 6 analize pe care să le faci ca să înțelegi cum funcționează corpul tău și cum să înaintezi în vârstă sănătos și cu energie

Trăim într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult despre cum am putea încetini procesul de îmbătrânire. În podcasturi, pe rețelele sociale și în discuțiile despre sănătate circulă numeroase recomandări despre suplimente, diete, post intermitent, somn sau sport, prezentate adesea ca soluții care ar funcționa pentru oricine. Medicina longevității pornește însă de la o idee diferită: nu există o rețetă universală pentru a îmbătrâni sănătos. În locul recomandărilor generale, aceasta propune o abordare adaptată fiecărei persoane, bazată pe starea de sănătate, analizele și istoricul medical al fiecăruia, cu scopul de a preveni apariția bolilor și de a menține o stare bună de sănătate cât mai mult timp. Dr. Mircea Munteanu, medic specialist hematolog, nutriționist și dietetician în Centrul de Longevitate Băneasa, din cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, explică în ce constă un protocol personalizat de longevitate, ce investigații presupune și de ce prevenția, monitorizarea și o abordare adaptată fiecărei persoane sunt esențiale pentru sănătatea noastră pe termen lung.
Mult timp, longevitatea a fost asociată cu ideea de a trăi cât mai mult. Astăzi, discuția merge dincolo de numărul anilor și se concentrează tot mai mult pe calitatea acestora: nu doar cât trăim, ci și cât timp rămânem sănătoși, activi și ne putem bucura de viața pe care o avem. Această schimbare de perspectivă se vede și în modul în care este evaluată sănătatea populației. Organizația Mondială a Sănătății folosește indicatorul healthy life expectancy (HALE) – speranța de viață sănătoasă, care nu urmărește doar câți ani trăiește o persoană, ci și câți dintre aceștia sunt ani trăiți în stare bună de sănătate, fără limitări importante cauzate de boli.

VIDEO: Virgil Nanu, 6 km pe jos pe varianta ocolitoare Comarnic. Control pe șoseaua de centură care va degaja traficul pe DN1

„Astăzi schimbăm paradigma de la lifespan la healthspan, adică nu ne interesează doar să adăugăm ani vieții, ci să facem ca acei ani să fie trăiți cât mai bine. Nu urmăresc doar extinderea duratei de viață biologice, ci optimizarea perioadei în care omul rămâne activ, autonom și sănătos. Acesta este, într-un cuvânt, conceptul de healthspan“, explică dr. Mircea Munteanu.
Conceptul de healthspan stă la baza medicinei longevității, o abordare care urmărește prelungirea perioadei de viață petrecute în stare bună de sănătate. Din această perspectivă, îmbătrânirea nu mai este privită ca un proces pe care doar îl acceptăm, ci ca unul asupra căruia putem interveni prin alegerile pe care le facem de-a lungul vieții. Astfel, accentul nu mai cade doar pe tratarea bolilor atunci când apar, ci pe prevenție, monitorizare și intervenții adaptate fiecărei persoane.
În practică, un protocol de longevitate începe cu o evaluare amplă a stării de sănătate și a stilului de viață, nu cu o listă standard de analize. „Protocolul de longevitate este o abordare proactivă, preventivă și personalizată“, explică medicul.

Consilierul ploieștean Mihai Apostolache propune înființarea unei Unități Centralizate de Achiziții la Primăria Ploiești

Primul pas este o discuție amplă cu medicul de longevitate, în care sunt analizate istoricul medical personal și familial, stilul de viață, alimentația, somnul, nivelul de activitate fizică și alți factori care pot influența sănătatea pe termen lung. Toate aceste informații ajută la conturarea unei imagini cât mai complete asupra stării de sănătate și la identificarea aspectelor care merită investigate mai atent.

S-a semnat contractul pentru noul pod de la Drajna. Investiție de 32,5 milioane de lei după 91 de ani

Abia după această etapă sunt recomandate analizele și investigațiile necesare. Ele nu sunt aceleași pentru toată lumea și nici nu sunt făcute doar pentru a depista boli deja existente. Rolul lor este și de a identifica din timp modificări care pot indica un risc crescut de îmbolnăvire, înainte ca acestea să se manifeste prin simptome.
Pe baza rezultatelor, medicul construiește un protocol adaptat fiecărei persoane, care poate include recomandări privind alimentația, activitatea fizică, somnul, gestionarea stresului, suplimentele – atunci când sunt cu adevărat necesare – și monitorizarea periodică a stării de sănătate.

„Protocoalele noastre de la Regina Maria au ca obiectiv principal reducerea inflamației cronice, în special a celei de grad scăzut. Totodată, ne concentrăm pe optimizarea funcției celulare, pentru a încetini declinul natural al organismului și a susține o îmbătrânire cât mai sănătoasă“, explică dr. Munteanu.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, însă modificările care duc la apariția lor încep, de multe ori, cu ani sau chiar decenii înainte de apariția primelor simptome. Din acest motiv, într-un protocol de longevitate, evaluarea sănătății inimii și a vaselor de sânge este unul dintre primii pași.

Pe lângă profilul lipidic obișnuit – care include colesterolul total, colesterolul „bun“ (HDL) și colesterolul „rău“ (LDL) –, medicul recomandă și doi biomarkeri: Apolipoproteina B (ApoB) și Lipoproteina (a). Deși colesterolul LDL este folosit frecvent pentru evaluarea riscului cardiovascular, acesta nu spune întotdeauna întreaga poveste.

„Diferența mare dintre LDL și ApoB este că ApoB măsoară mult mai exact numărul total de particule aterogene“, explică dr. Mircea Munteanu. Acestea sunt particulele care transportă colesterolul și care, atunci când sunt prezente în număr mare, au o probabilitate mai mare să se depună pe pereții arterelor. În timp, aceste depuneri pot duce la formarea plăcilor de aterom – depuneri de grăsimi și colesterol care îngustează treptat vasele de sânge – și la creșterea riscului de boli cardiovasculare.
Alături de ApoB, medicul recomandă și determinarea Lipoproteinei (a), un biomarker al cărui nivel este influențat în mare măsură de moștenirea genetică. Chiar și atunci când valorile colesterolului LDL sunt normale, un nivel crescut al Lipoproteinei (a) poate indica un risc cardiovascular mai mare. Cunoașterea acestui risc îi oferă medicului o imagine mai detaliată asupra profilului cardiovascular al pacientului și îl ajută să stabilească, împreună cu celelalte analize și cu istoricul medical, cea mai potrivită strategie de prevenție și monitorizare.

„După literatura de specialitate, ApoB este unul dintre cei mai preciși indicatori ai riscului cardiovascular, mai ales în stadiile precoce, și oferă informații importante despre sănătatea endoteliului, țesutul care căptușește interiorul vaselor de sânge și care este printre primele afectate în dezvoltarea bolilor cardiovasculare“, explică dr. Mircea Munteanu.

Inflamația tăcută → dușmanul invizibil al longevității
Un alt biomarker important urmărit în cadrul protocolului de longevitate este proteina C reactivă ultrasensibilă (hs-CRP), utilizată pentru evaluarea inflamației cronice de grad scăzut. Spre deosebire de inflamația acută, care apare în timpul unei infecții și produce simptome evidente, inflamația cronică evoluează lent și poate rămâne ani de zile fără manifestări.

„Proteina C reactivă ultrasensibilă este probabil biomarkerul cel mai important și cel mai utilizat pentru monitorizarea inflamației cronice de grad scăzut“, explică dr. Mircea Munteanu.

Inflamația cronică de grad scăzut acționează lent și discret. Nu provoacă simptome evidente, însă, în timp, poate afecta diferite organe și sisteme ale organismului. Dr. Mircea Munteanu compară acest proces cu „picătura chinezească“: efectele nu se simt de la început, dar se acumulează în timp, iar după ani de zile pot contribui la apariția unor boli cronice precum boli cardiovasculare, diabet sau sindrom metabolic.
Protocolul include și analize care arată modul în care organismul gestionează glucoza. Una dintre cele mai importante este hemoglobina glicată (HbA1c), care oferă o imagine de ansamblu asupra valorilor glicemiei din ultimele aproximativ trei luni. Spre deosebire de glicemia măsurată într-o singură zi, această analiză arată dacă nivelul zahărului din sânge a fost constant ridicat în timp. Împreună cu dozarea insulinei, ea poate semnala din timp rezistența la insulină și un risc crescut de diabet.

„Cu cât există mai mult zahăr în sânge, cu atât o cantitate mai mare de glucoză se fixează pe hemoglobină, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul. Cum globulele roșii au o durată de viață de aproximativ 120 de zile, analiza oferă o imagine asupra modului în care a fost controlată glicemia în această perioadă“, subliniază specialistul.

Alături de hemoglobina glicată, medicul recomandă și dozarea insulinei. „Când glicemia rămâne ridicată o perioadă îndelungată, organismul este nevoit să producă din ce în ce mai multă insulină. În timp, apare rezistența la insulină“, explică dr. Munteanu.

Analizate împreună, cele două investigații îi permit medicului să identifice modificări din timp, înainte ca acestea să ducă la apariția diabetului.

Hormonii, dirijorii organismului → Echilibrul hormonal, motorul din spate
În funcție de fiecare pacient, medicul poate recomanda și analize hormonale. Acestea pot include evaluarea funcției tiroidei, a hormonilor sexuali – precum estrogenul, progesteronul sau testosteronul – și a cortizolului, hormonul produs de glandele suprarenale care ajută organismul să răspundă la stres. Împreună, aceste analize oferă informații despre metabolism, nivelul de energie, somn și alte funcții importante ale organismului.