In Monitorul Oficial a fost publicata hotararea prelabila pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie luna trecuta in legatura cu aplicarea Deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia. Este vorba despre Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, data in dosarul 1.341/1/2022 de un complet condus de presedintele Sectiei penale a ICCJ Daniel Gradinaru (foto) si din care au mai facut parte judecatorii ICCJ Mircea Selea, Andrei Claudiu Rus, Maricela Cobzariu, Rodica Cosma, Adriana Ispas, Eleni Marcu, Adina Cioflan si Constantin Epure.https://m.luju.ro/exclusiv-motivarea-dezlegarii-iccj-pe-prescriptie-inalta-curte-explica-de-ce-deciziile-ccr-privind-prescriptia-nu-pot-fi-invocate-in-calea-contestatiei-in-anulare-daca-au-fost-respinse-in-apel-echivaleaza-cu-o-critica-a-rationamentului-judiciar-al-instant
PSD Prahova a început campania de strângere a semnăturilor pentru Marcel Ciolacu
Completul ICCJ prentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a hotarat ca dispozitiile din Codul penal care nu prevedeau intreruperea prescriptiei reprezinta lege penala mai favorabila. Adica instantele vor fi obligate sa tina cont de faptul ca prescriptia speciala nu a mai existat dupa Decizia CCR 297/2018.
Marcel Ciolacu, despre progresele ROMÂNIEI: Dacă intrăm în SCHENGEN, cu certitudine, o să depășim, la PIB, și AustriaDeciziile CCR 297/2018 si 358/2022 trebuie aplicate de toate instantele, iar Codul penal care nu prevedea intreruperea prescriptiei constituie lege penala mai favorabila. Mai exact, art. 155 alin. 1 din Codul penal (care prevedea intreruperea cursului prescriptiei, dar care a fost declarat neconstitutional prin deciziile CCR 297/2018 si 358/2022, astfel incat nu mai exista intreruperea cursului prescriptiei) este legea penala mai favorabila.
ANI îl verifică pe primarul PNL din Băneşti. Stoica Gheorghe are declarația de avere goală, după ce a trecut toate bunurile pe numele fiuluiPe de alta parte, ICCJ a stabilit ca deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 nu pot fi invocate in cadrul contestatiilor in anulare, daca decizia CCR 297/2018 a fost invocata in faza de apel, fiind respinsa aplicarea ei. Iar daca in ceea ce priveste primul aspect, cel al legii penale mai favorabile lucrurile sunt clare, dezbateri intense si nemultumiri a provocat partea din hotararea ICCJ prin care s-a stabilit ca deciziile CCR pe prescriptie nu pot fi aplicate in calea contestatiei in anulare daca ele au fost invocate si respinse in faza apelului.
Lumea Justitiei prezinta motivarea ICCJ privind neaplicarea deciziilor CCR pe prescriptie in calea contestatiei in anulare daca ele au fost invocate si respinse in faza apelului, hotararea prealabila nr. 67 din 25 octombrie 2022 fiind atasata integral la finalul articolului:
“Potrivit dispozitiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedura penala, in interpretarea data acestora prin Decizia nr. 10 din 9 martie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala au urmatorul cuprins: ‘Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri: […] b) cand inculpatul a fost condamnat, desi existau probe cu privire la o cauza de incetare a procesului penal; […]’, insa ‘instanta care solutioneaza contestatia in anulare nu poate reanaliza o cauza de incetare a procesului penal, in cazul in care instanta de apel a dezbatut si a analizat incidenta cauzei de incetare a procesului penal’.
Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac cu o natura juridica mixta, atat de anulare, avand in vedere scopul urmarit, cat si de retractare, ce poate fi formulata impotriva hotararilor penale definitive numai in cazurile strict reglementate de normele procesual penale ale art. 426 si in termenul prevazut de art. 428 din Codul de procedura penala, la instanta care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere, respectiv la instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare. Intrucat prin intermediul sau se tinde la inlaturarea autoritatii de lucru judecat, dobandita de o hotarare definitiva, contestatia in anulare este o cale de atac extraordinara supusa unui formalism mai ridicat decat cel incident in cazul cailor ordinare de atac. Astfel, aceasta poate fi exercitata numai in conditiile procedurale stricte prevazute de Codul de procedura penala referitoare la titularii caii de atac, termenul de introducere, cazurile de contestatie in anulare, motivele aduse in sprijinul acestora si dovezile in sustinerea lor.
Prin Decizia nr. 10 din 29 martie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala s-a retinut ca natura de ‘in anulare’ a caii de atac semnifica faptul ca ‘verificarea pe care o face instanta in cadrul contestatiei in anulare reprezinta o apreciere asupra incalcarii unor garantii procesuale ce nu tin de fondul cauzei, dar care s-au produs’, iar natura ‘de retractare’ pune instanta in situatia de ‘a verifica, ea insasi, conditiile legale in care a dat hotararea si, daca este cazul, de a o infirma, fara insa a-si putea extinde controlul asupra legalitatii sau temeiniciei solutiei pronuntate’.
In consecinta, pe calea contestatiei in anulare nu pot fi invocate chestiuni privind fondul cauzei (vitium in judicando), ci numai erori de procedura (error in procedendo). De asemenea, prin intermediul contestatiei in anulare poate fi invocata nulitatea unor anumite acte de procedura, si nu a oricarui act de procedura efectuat cu incalcarea legii.
In acelasi sens, in jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a retinut ca in vederea respectarii autoritatii de lucru judecat a hotararii definitive si a securitatii raporturilor juridice stabilite prin hotarari definitive, ‘intentia legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestatiei in anulare, a unor hotarari care sunt in puterea lucrului judecat decat in situatiile exceptionale in care se remarca erori de procedura care nu au putut fi inlaturate pe calea apelului si in conditiile reglementate expres in art. 426—432 din Codul de procedura penala’.
Dispozitiile art. 426 lit. b) din Codul de procedura penala, referindu-se la incidenta unei cauze de incetare a procesului penal, fac trimitere in mod explicit la dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. e)—j) din Codul de procedura penala raportat la art. 396 alin. (6) din Codul de procedura penala. Dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. e) din Codul de procedura penala includ intre cauzele de incetare a procesului penal intervenirea prescriptiei raspunderii penale.
Citeste continuarea AICI
