Motivul pentru care în România și în această zonă a Europei, prețurile la energie sunt mult mai mari decât în Occident

Piața europeană a energiei electrice se află într-o situație de volatilitate accentuată, întrucât creșterea accelerată a prețurilor la gazele naturale și condițiile nefavorabile din sectorul producției de energie electrică provoacă un nou val de scumpiri, iar țările din sud-estul Europei sunt cele mai afectate. România este printre cele mai afectat state și ajungem să plătim curent mai scump decât în țările din Occident.

Prefectul Daniel Nicodim, mesaj de Ziua Încoronării: „Identitatea națională nu este de vânzare”

Este semnificativ faptul că miercuri prețul en gros al energiei electrice în Grecia a urcat la 224,57 euro pe megawatt-oră, înregistrând unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Joi, însă, prețul a scăzut semnificativ, la 138,95 euro/MWh, înregistrând o scădere zilnică de 38,13%. Această schimbare bruscă, o scădere a prețului cu 85,62 euro într-un interval de 24 de ore, reflectă volatilitatea extrem de mare care caracterizează în prezent piața angro a energiei electrice.

Mihai Polițeanu recunoaște că lucrările la străpungerea Sud-Vest din Ploiești avansează greu. Care este motivul

Virgil Nanu anunță un proiect de extindere a rețelei de gaze în Prahova. 23 de localități vor beneficia de investiție

Cu toate acestea, scăderea din Grecia nu este însoțită de o scădere similară pe celelalte piețe europene. Dimpotrivă, în mai multe țări se înregistrează noi creșteri, cele mai mari presiuni fiind din nou localizate în regiunea mai largă a Europei Centrale și de Sud-Est. Mai precis, joi prețul în Serbia a ajuns la 234,67 euro/MWh, în creștere cu 3%, în Austria la 223,28 euro, cu o creștere de 7%, iar în Slovenia la 222,15 euro, cu o creștere de 4%. În mod similar, în Elveția prețul a fost de 216,25 euro/MWh.

Piețele mari din Europa de Vest înregistrează, de asemenea, tendințe ascendente, Germania situându-se la 174,03 euro/MWh, Franța la 191,12 euro și Belgia la 197,82 euro. În Peninsula Iberică, Spania și Portugalia se situează la 186,44 euro/MWh.

Un aspect și mai revelator este faptul că, în timp ce în Serbia prețul depășește 234 de euro, în Finlanda acesta se limitează la 28,74 euro/MWh, iar în zonele nordice ale Suediei se situează între 28 și 45 de euro. Aceste discrepanțe evidențiază condițiile diferite de producție și capacitățile limitate de echilibrare a prețurilor la nivel european.

Gazul natural și scăderea producției din energiile regenerabile

Un factor cheie din spatele noului val de creșteri de prețuri este explozia costului gazului natural, care a revenit la cele mai ridicate niveluri din decembrie 2022.

Contractele de livrare pentru luna noiembrie la hubul european TTF s-au încheiat luni la 84,3 euro/MWh, înregistrând o creștere zilnică de 3,5%, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al îngrijorărilor privind siguranța transporturilor de GNL, care mențin piața în stare de alertă.

În același timp, scăderea treptată a producției din surse regenerabile de energie, din cauza duratei mai scurte a zilei și a condițiilor meteorologice schimbătoare, sporește necesitatea funcționării centralelor termice. Această evoluție evidențiază dependența mare a pieței angro de fluctuațiile producției din surse regenerabile de energie.

Dunărea și seceta agravează criza energetică

Cu toate acestea, creșterea prețului gazelor naturale nu explică în sine diferențele mari înregistrate între Europa de Sud-Est și restul piețelor europene.

Un factor suplimentar care pare să agraveze situația este seceta prelungită din bazinul Dunării, care afectează atât producția hidroelectrică, cât și funcționarea centralelor termice și nucleare. Conform celor mai recente date, nivelul Dunării la Oryahovo, în Bulgaria, a scăzut la -133 centimetri față de punctul de referință local, înregistrând cel mai scăzut nivel din anul 1941 încoace.

Această evoluție capătă o importanță deosebită, întrucât bazinul hidrografic al Dunării acoperă peste 800.000 de kilometri pătrați și se întinde pe teritoriul a 19 țări, găzduind centrale hidroelectrice cu o putere totală de aproximativ 30 GW.

Nivelul redus al apei limitează producția centralelor hidroelectrice, putând, în același timp, să creeze probleme de răcire la centralele nucleare și termice.

Centralele nucleare de la Cernavodă, din România, și de la Kozlodui, din Bulgaria, se confruntă cu probleme, ceea ce afectează și mai mult producția de energie electrică în cantitate suficientă în regiune.

Interconectările și diferențele mari de preț din Europa

Al treilea factor care explică prețurile deosebit de ridicate din Europa de Sud-Est îl reprezintă restricțiile privind interconectările electrice și incapacitatea de a echilibra pe deplin prețurile între piețele europene.

În ciuda existenței unei piețe unice europene a energiei electrice, capacitatea disponibilă a liniilor transfrontaliere nu este întotdeauna suficientă pentru transportul unor cantități mari de energie electrică mai ieftină din regiunile cu surplus de producție către cele care se confruntă cu deficite.

Astfel, atunci când țările din Europa de Sud-Est înregistrează simultan o creștere a necesităților de import, limitările rețelelor pot duce la o abatere semnificativă a prețurilor față de restul piețelor.

Situația actuală este edificatoare. Serbia înregistrează un preț de 234,67 euro/MWh, Austria 223,28 euro și Slovenia 222,15 euro, în timp ce Germania se situează la 174,03 euro și Polonia la 136,60 euro. Diferențele sunt și mai mari în comparație cu țările scandinave, unde producția semnificativă de energie hidroelectrică și eoliană permite, în condiții favorabile, stabilirea unor prețuri mult mai mici.

Riscurile în perspectiva iernii

Noua serie de fluctuații ale prețurilor la energia electrică evidențiază provocările cu care se confruntă piața europeană în perspectiva sezonului de iarnă.

Creșterea prețurilor gazelor naturale, scăderea producției din surse regenerabile, condițiile hidrologice nefavorabile și limitările rețelelor electrice creează un context în care chiar și variații relativ mici ale ofertei și cererii pot provoca fluctuații puternice.

Pentru Grecia, această problemă capătă o importanță deosebită, întrucât piața internă este influențată atât de prețurile internaționale ale gazelor naturale, cât și de condițiile care predomină în țările vecine.

În orice caz, securitatea energetică a Europei de Sud-Est este legată acum nu numai de disponibilitatea combustibililor, ci și de gestionarea resurselor de apă, de reziliența sistemelor electrice, de dezvoltarea capacităților de stocare și de consolidarea interconectărilor.